Eşti rău-platnic? Îţi pierzi casa şi pentru o datorie de 600 de lei!
Cei care au în derulare mai multe împrumuturi la aceeaşi bancă trebuie să ştie că nu există o prioritate anume în a le plăti. O restanţă la un credit, cât de mică, poate duce automat la executarea silită şi la obligaţia de a rambursa anticipat toate împrumuturile în derulare.
Specialiştii conso.ro ne explică, printr-un exemplu concret, ce ni se poate întâmpla într-un astfel de caz.
O clientă a unei bănci are în derulare un credit de consum şi unul ipotecar, ambele obţinute la aceeaşi bancă. Deşi a rămas şomeră, clienta a reuşit să ramburseze în totalitate creditul ipotecar, în ideea în care acesta este mult mai important decât cel de consum.
Pe de-o parte suma era mult mai mare, iar, pe de altă parte, era în joc propria sa locuinţă pe care ar fi putut oricând s-o piardă printr-o eventuală executare silită.
Deci, clienta respectivă s-a decis să ramburseze împrumutul ipotecar, lăsând descoperit creditul de consum şi acumulând, astfel, restanţe la acesta.
La creditul de consum rata nu a mai fost plătită de câteva luni, iar datoriile au ajuns, cu tot cu penalizări, până la aproape 600 de lei.
Banca «execută» toate creditele
Deşi suma este mică, femeia a primit din partea băncii o notificare prin care era anunţată că, dacă nu plăteşte de urgenţă suma datorată, banca va rezilia contractul.
Odată cu această reziliere se va rezilia însă şi creditul ipotecar şi îi vor fi proprite toate conturile şi executate silit toate bunurile.
Dar, clienta tocmai ce-şi achitase acea datorie! Deci, ce s-a întâmplat? În cazul în care ai mai multe credite la aceeaşi bancă, nu poţi alege ce împrumut să rambursezi şi la care să acumulezi restanţe.
Pentru că, şi acesta este un lucru extrem de important, în momentul în care se depune în cont o sumă care ar trebui să acopere una dintre rate, banca va utiliza aceşti bani mai întâi pentru acoperirea sumelor deja restante şi a penalităţilor.
În cazul clientei care a depus bani în contul ipotecar, banii au fost redirecţionaţi către restanţele şi penalizările creditului de consum. Astfel, femeia a ajuns restantă la ambele credite.
Restructurarea, mai mare decât restanţa
Cum să facem, cum să procedăm pentru a nu ajunge într-o astfel de situaţie limită? Ne spun chiar reprezentanţii băncii.
„În această situaţie, în principiu, clientul trebuie să găsească împreună cu banca soluţii de restructurare astfel încât cu suma disponibilă să fie în stare să-şi plătească ambele credite". Lucru pe care clienta a încercat să-l facă.
Conform recomandărilor, în momentul în care a devenit şomeră şi şi-a dat seama că nu va mai putea plăti integral ratele lunare, femeia a dorit să depună o cerere de restructurare a ambelor credite.
Însă, în această situaţie ar fi fost obligată să achite comisioane pentru restructurare care ar fi ajuns la o sumă mai mare decât datoria sa iniţială.
Eşti ameninţat cu Biroul de Credit şi executare silită
Clienta respectivă a fost informată că declanşarea procedurii de executare silită va fi raportată la Biroul de Credit şi Centrala Riscurilor de Credit, ceea ce va face imposibilă colaborarea în viitor cu alte bănci şi instituţii financiare pentru operaţiuni de creditare şi leasing.
Dacă informarea clientului cu privire la posibila raportare către Biroul de Credit este o obligaţie legală a băncii, concluzia ulterioară nu este tocmai corectă.
Banca lasă să se înţeleagă că accesul la credite va fi o problemă pe termen nedefinit. În realitate, toate informaţiile deţinute de Biroul de Credit se şterg după 4 ani.
Mai mult, există instituţii financiare care acceptă să ofere împrumuturi restanţierilor, chiar dacă la costuri ceva mai mari.
Această tactică este de a-i mobiliza pe restanţieri să-şi plătească datoriile restante.
Sunt ameninţati cu Biroul de Credit şi cu executarea silită. Nu este una tocmai corectă, dar, de multe ori, dă rezultate.
Românii, datori vânduţi la bănci
Valoarea totală a creditelor în lei restante ale populaţiei şi firmelor, pe aprilie 2012, ajunge la 10,025 miliarde lei, cu 2,7% peste cea din martie, iar a celor în valută la 13,841 miliarde lei, în creştere cu 3,6%, conform unui raport al BNR.
Constănţenii sunt cei mai îndatoraţi din perspectiva raportului între volumul de credite acordate pe cap de locuitor şi salariul mediu.
