Iarnă cruntă, iarnă rea, ce cauţi tu în viaţa mea?
Iarna a venit cu adevărat în România. În 20 de judeţe şi în municipiul Bucureşti, viaţa a fost dată peste cap de viscol, ninsori şi temperaturi scăzute.
Totuşi, necazul adulţilor e bucuria copiilor. Cei mici au scos săniile din debara, fericiţi nevoie mare că iarna le-a îmbrăcat străzile şi coclaurile în alb.
Zăpada viscolită a închis drumurile
Două zile de coşmar pe drumurile din sud-estul ţării, zone aflate sub atenţionare cod portocaliu de viscol şi ninsori abundente. Românii prinşi la volan de urgia vremii au avut nevoie de ajutorul echipajelor ISU şi ale firmelor de deszăpezire pentru a-şi continua drumul. În staţiunea Cheia, judeţul Prahova, până şi utilajele de deszăpezire au avut nevoie de ajutorul cuiva pentru a ieşi din nămeţi. Pompierii militari au intervenit pentru punerea pe roţi a unui utilaj care a ieşit în decor. Accidentul, soldat cu două persoane rănite, a blocat circulaţia pe DN 1A câteva zeci de minute. În restul teritoriului a fost şi mai rău, căci zeci de drumuri naţionale din judeţele Buzău, Giurgiu, Vrancea, Călăraşi, Ialomiţa şi Brăila au fost închise fiindcă viscolul le-a făcut impracticabile. Tot din cauza vântului, de până la 70 km/h, s-au acumulat straturi însemnate de nea pe Autostrada Bucureşti-Constanţa. Două microbuze cu călători şi câteva autoturisme au fost blocate în zăpadă, pe banda de siguranţă. Pentru a nu pune în pericol vieţile oamenilor, angajaţii CNADNR au suspendat traficul pe trei sectoare ale A2.
Trenuri întârziate, călători îngheţaţi
Sâmbătă seară şi duminică toată ziua trenurile CFR circulau după un grafic complet nou. Aproape nici o garnitură nu a fost capabilă să plece sau să ajungă la destinaţie la timp, motiv pentru călători să-şi verse amarul pe angajaţii centrelor de informaţii. Un număr de 39 de trenuri înspre şi dinspre Bucureşti au fost anulate din cauza acumulărilor de zăpadă pe linii şi a penelor de curent, în timp ce altele au avut întâzieri de sute de minute. Conducerea CFR spune că, deşi a redus numărul garniturilor, a asigurat continuitate în traficul feroviar. Călătorii prinşi pe trasee şi-au pierdut răbdarea, dar şi orice urmă de speranţă că vor prinde trenurile de legătură spre alte destinaţii. Pe cei blocaţi în gări i-a cuprins repede spaima că vor fi nevoiţi să petreacă o noapte albă pe băncile reci din sălile de aşteptare. Reprezentanţii CFR au suplimentat numărul echipelor de intervenţie pentru deszăpezirea liniilor, dar şi a locomotivelor Diesel, care nu depind de alimentarea cu energie electrică. Informaţii actualizate despre starea liniilor găsiţi pe cfrcalatori.ro.
Zboruri decalate sau anulate
Nici traficul aerian nu a scăpat de efectele viscolului de 24 de ore. Până la închiderea ediţiei, trei curse externe cu plecare de pe Aeroportul “Henri Coandă” din Otopeni au fost suspendate din cauza vremii. Pasagerii care sperau să plece duminică la Istanbul, Moscova şi Milano au petrecut încă o noapte în Capitală, deoarece zăpada viscolită pe pistele de aterizare a făcut imposibilă decolarea în condiţii de siguranţă. Celelalte curse au plecat cu întârzieri cuprinse între 30 şi 120 de minute, din cauza vântului de 75 km/h şi a procedurilor nelipsite de dejivrare a aeronavelor.
Şcolile se închid, copiii ies la săniuş
Copiii au sărit în sus de bucurie la aflarea veştii că şcolile vor fi închise luni (18 ianuarie). Autorităţile locale din Capitală şi din judeţele Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Vrancea, Tulcea şi Brăila (doar mediul rural) au decis duminică să suspende cursurile în toate unităţile de învăţământ, până la înlăturarea efectelor ninsorii. Cei mici au ieşit încă de duminică la săniuş, trăgând după ei, pe lângă sănii, mâinile grele ale părinţilor lor, ofticaţi la culme că luni e o nouă zi de muncă pentru ei.
Mantie de vreme rea pentru culturi
Zăpada căzută în ultimele 24 de ore a măsurat, pe alocuri, 40-50 de centimetri. Chiar dacă nămeţii i-au speriat pe şoferi şi pe drumari, stratul gros de nea este extrem de bun pentru culturile de toamnă (cum e grâul). Zăpada căzută din belşug se comportă ca o manta protectoare pentru plăntuţele care abia îşi croiesc drum prin solul jilav. În zilele care urmează se anunţă temperaturi extrem de scăzute în toată ţara, iar în lipsa zăpezii culturile n-ar fi avut nici o şansă să vadă lumina soarelui la primăvară.
«Haiducul» Cristi, plajă în zăpadă
În timp ce unii au dat la lopată în parcare ori pe drumuri înzăpezite, alţii au ales să nu se ia deloc la trântă cu Baba Iarna. Cristi Caloianu (43 ani) de la trupa Haiducii s-a bucurat de zăpadă ca un copil, făcând plajă în slip în curtea casei sale din Bucureşti. Interpretul s-a jucat în zăpadă, ca şi când s-ar fi aflat la malul mării, înconjurat cât vezi cu ochii de nisip. Artistul a căzut la pace cu iarna, s-a spălat pe faţă cu zăpadă şi s-a tăvălit în nămeţi de parcă i-ar fi văzut pentru prima dată în viaţă.
Vine gerul! -20 de grade în centrul ţării
Viscolul din weekend se domoleşte luni, iar meteorologii au ridicat “codul portocaliu” şi l-au lăsat doar “galben” pentru 12 judeţe, din Moldova, estul Munteniei şi Dobrogea. În această zonă, va ninge până luni seară, iar vântul puternic va viscoli zăpada. În următoarele zile, temperaturile vor continua să scadă şi va fi ger în cea mai mare parte a ţării. Duminică, la prânz, au fost în jur de minus 5 grade. Însă, de la o zi la alta, va fi tot mai frig, iar în timpul nopţilor următoare va fi ger cumplit. Luni (18 ianuarie), la orele prânzului vor fi valori negative: între minus 1 grad în Lunca Dunării, minus 2 grade în Dobrogea, minus 4 grade în Moldova, dar dimineaţa se vor înregistra minus 20 grade în centrul ţării, minus 14 grade în Muntenia şi Moldova. Mâine va fi şi mai frig în timpul nopţii: minus 18 grade în Muntenia şi Moldova, minus 15 grade în Dobrogea, minus 13 grade în Banat. Miercuri noapte va fi ger în toate regiunile. Vremea rece va dura cel puţin încă zece zile. ()
Zăpadă de 30 centimetri peste noapte
Vineri (16 ianuarie), era strat de zăpadă doar pe crestele munţilor. Însă, duminică (17 ianuarie) la prânz, au fost grosimi considerabile de omăt în jumătatea de sud a ţării.
- Bucureşti, Craiova -30 cm
- Piteşti, Alexandria -29 cm
- Păltiniş -28 cm
- Sinaia, Predeal -27 cm
- Ploieşti -23 cm
- Galaţi, Tulcea -19 cm
- Câmpina -16 cm
- Braşov, Focşani -15 cm
- Călăraşi, Feteşti -14 cm.
Nu ai Casco? Iată ce faci dacă un copac îţi avariază maşina!
Românii se feresc să dea banii pe asigurări Casco. Însă, atunci când capriciile vremii lovesc nemilos, ajung să cheltuiască de câteva ori mai mult decât valoarea unei poliţe, pentru remedierea avariilor. Iată ce-i de făcut dacă maşina ta e distrusă de un copac şubred!
Nu mai puţin de 132 de autoturisme avariate de copacii căzuţi au numărat pompierii ISU Bucureşti-Ilfov, în 14 ore de intervenţii. Posesorii maşinilor şi-au pus mâinile în cap, căci ştiu că nu pot sta fără vehicule pe timp de iarnă. În lipsa unei asigurări Casco, poţi fi despăgubit pentru avariile cauzate de copaci, zăpadă sau ţurţuri pe domeniul public numai dacă demonstrezi că ele s-au produs din vina autorităţilor locale. Chiar şi aşa, recuperarea banilor pentru repararea autovehiculului e un proces ce-ţi pune răbdarea la încercare şi presupune multe drumuri la instituţiile abilitate. Iată ce ai de făcut dacă te confrunţi cu această situaţie.
Pasul 1. Anunţă evenimentul la 112! Un echipaj ISU ori ADP se va deplasa pentru ridicarea arborelui. Obţine de la ISU procesul-verbal de constatare a evenimentului în care a fost implicat autoturismul tău.
Pasul 2. Fă câteva poze cu maşina avariată şi întreabă vecinii, asociaţia sau reprezentanţii ADP dacă arborele cu pricina a fost luat în evidenţă ca fiind şubred. Aceste detalii te vor ajuta în instanţă.
Pasul 3. Mergi la biroul de accidente uşoare din cadrul Poliţiei Rutiere pentru a cere autorizaţia de reparaţie. Vei da o declaraţie, în baza căreia ţi se va întocmi un document absolut necesar atunci când mergi cu maşina la service-ul auto.
Pasul 4. Cere un deviz pentru lucrările de reparaţii de la cel puţin trei puncte service. Plăteşte pentru remedierea avariilor şi păstrează factura.
Pasul 5. Deschide proces la judecătorie pe numele serviciului ADP (sau firma angajată pe toaletarea copacilor) pentru recuperarea banilor cheltuiţi pentru repararea maşinii. Instanţa va decide cine e responsabil că nu a intervenit pentru îndepărtarea pericolului.
Citește în ziarul Click! de marți (19 ianuarie) povestea unui bucureștean care se chinuiește de un an să-și recupereze banii pentru reapararea mașinii sale distruse de un copac care n-a fost tăiat la timp de autorități.
