Înălțarea Domnului. Tradiții. Obiceiuri. Ce înseamnă Paștele Cailor
Înălțarea Domnului se sărbătorește anul acesta la 10 mai, când se împlinesc 40 de zile de la Învierea lui Isus Hristos. Credincioșii nu mai spun „Hristos a înviat!” când se salută ci „Hristos s-a Înălțat!”. Azi este și ultima zi din an când mai putem înroși ouă.
Ce sărbătorim de Înălțarea Domnului
Ziua Înălțării Domnului marchează momentul în care Isus Hristos s-a înălţat la cer de pe Muntele Măslinilor, în văzul Apostolilor şi în prezența a doi îngeri. În Sfânta Scriptură se spune că Mântuitorul și-a ridicat mâinile, binecuvântându-i pe ucenici, iar, pe când îi binecuvânta, s-a înălţat la cer, în timp ce un nor l-a făcut nevăzut pentru ochii lor.
Când Maica Domnului l-a născut pe Hristos, în ieslea grajdului, animalele au luat şi ele parte la eveniment. Însă, pe cât de cuminţi erau boii şi oile, pe atât de gălăgioşi erau caii.
Mâhnită că pruncul nu avea linişte din pricina nechezatului cailor, Maica Domnului le-ar fi spus animalelor să nu se sature de mâncare decât o dată în an, la Înălţarea Domnului. Astfel, în ziua în care caii „îşi prăznuiesc” Paştele, pentru un ceas, ei se satură de păscut.
Aceasta tradiţie mai este cunoscută şi ca Joia Iepelor și provin din zona Transilvaniei unde, Paștele avea loc la date diferite.Când ungurii îşi serbau Paştele, românii cereau de la ei caii, ca să-şi lucreze pământul şi invers.Potrivit calculelor calendarului, o dată la 4 sau 7 ani, sărbătoarea Paştilor cădea în aceeaşi zi. De aici a venit şi vorba „la Paștele Cailor”, adică momentul în care caii se odihneau.
Cine este Ispas
Se spune că Ispas a fost martor la Înălţarea Domnului, alături de Apostoli. Şi pentru că era un om bun şi vesel, oamenii ar încerca în această zi să fie bine dispuşi şi să nu-şi caute pricini de supărare. Există o credinţă populară potrivit căreia cel care moare de Ispas ajunge direct În Rai.
Înălțarea Domnului: Tradiţii și obiceiuri populare
- În ziua de Ispas, casele şi mormintele cimitirului sunt împodobite cu crengi de pom tânăr (paltin, nuc), iar la ferestre se pun frunze de leuştean.
- Despre leuştean se crede că ar fi crescut la piciorul Crucii lui Hristos.
- Se fac pomeni pentru morţi, se împarte pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu.
- Este ultima zi din an în care se mai pot roşi ouă, scrie alba24.
- Sunt marcate vitele şi tăiaţi unii miei.
- Caii nu sunt puşi la căruţă, primesc fân proaspăt pe săturate, se fac unele rugăciuni, pentru belşug şi sănătatea animalelor.
- Acum se încheie semănatul plantelor, în special al porumbului, se urcă boii şi juncanii la păşunile montane.
- În noaptea şi ziua de Ispas se culeg şi sfinţesc flori, frunze şi ramurile de alun, nuc, leuştean, paltin. Se cântă din bucium, să nu se prindă farmecele şi să alunge relele. Fetele şi femeile se încing peste mijloc cu leuştean.
