Ion Iliescu, zâmbitor la incinerarea lui Victor Atanasie Stănculescu
Victor Atanasie Stănculescu, generalul de armată care a condus represiunea de la Timișoara în 1989, a fost incinerat ieri, la Crematoriul Vitan Bârzești, după un discurs elogios al fostului președinte Ion Iliescu. În urmă cu aproape 27 de ani, 43 de oameni au fost incinerați la crematoriul din parcul Tineretului, pentru a se șterge urmele represiunii de la Timișoara. Cenușa a lor a fost aruncată pe ascuns într-un canal de la marginea Capitalei. Între aceste două cremațiuni s-a scris istoria tristă a unei țări.
Fostul general Victor Atanasie Stănculescu a fost incinerat ieri, la Crematoriul Uman Vitan Bârzești. El a decedat duminică seară, la 88 de ani, în urma unui atac cerebral. După 1989, Stănculescu a primit etichete precum erou, criminal, patriot, trădător, laș, maestru al eleganței sau general de păcănele, fiind un personaj controversat.
Ceremonia la funeralii a fost una discretă. La fiecare sfârșit de drum al unui fost nomenclaturist este, de fapt, aceeași atmosferă. Generali în rezervă și foste cadre ale PCR coboară cu greu din limuzinele negre ale fiilor sau ginerilor, apoi sunt duși de braț spre catafalc, iar în urma lor, un agent de pază duce coroana.
Cea mai așteptată prezență a fost cea a lui Ion Iliescu. Fostul preşedinte a venit zâmbind, cu bretele peste cămașa albă, coborând și el dintr-o limuzină neagră. Presa n-a avut voie înăuntru, dar Liliana Mincă, fosta șefă de loterie, a povestit la ieșire că Iliescu a ținut un discurs “foarte, foarte frumos”. A venit și Codrin Ștefănescu, nelipsit de la înmormântări, fumând. A venit și generalul Mircea Chelaru, fost șef al Marelui Stat Major, şi el prezent la toate înmormântările. Răzvan Theodorescu a recitat la ieșire, mai mult pe nas decât pe gură, un discurs despre calitatea umană a generalului. Apoi, după ora 12.00, au plecat toți oamenii generalului.
Puțin după aceea, pe hornul crematoriului a răbufnit un fum negru. Paznicii de la crematoriu au făcut semn din cap că e gata. Cenușa a fost strânsă într-o urnă, care va fi depusă în cripta familiei, la cimitirul Sfânta Vineri.
Generalul stat cinci ani la închisoare
În decembrie 1989, Stănculescu era adjunct al ministrului Apărării. În această calitate a fost trimis de cuplul Ceaușescu la Timișoara, pentru a restabili ordinea tulburată de revoluționari. Între 17 și 21 decembrie, perioadă în care Stănculescu s-a aflat în grupul de comadă al represiunii, în Timișoara au fost uciși prin împușcare 91 de oameni. 43 de cadavre au fost transportate la București cu un camion și incinerate la Crematoriul Cenușa. Stănculescu s-a întors la București în 22 decembrie 1989 și a fost numit de către Nicolae Ceaușescu ministru al Apărării. Pentru a evita responsabilitatea, Stănculescu și-a pus piciorul în ghips. După fuga Ceaușeștilor și-a scos piciorul din ghips și s-a implicat în procesul și execuția celor doi tirani. După Revoluție, a fost numit ministru al Economiei (ianuarie – februarie 1990) și apoi ministru al Apărării Naționale (februarie 1990 – septembrie 1991). A fost, apoi, consilier al companiei Balli Trading LTD, unde s-a ocupat de comerțul cu armament. În 1997 a început procesul său în Dosarul Revoluției, iar 11 ani mai târziu a fost condamnat la 15 ani de închisoare și pierderea gradului de general. Din cei 15 ani de închisoare, Stănculescu a ispășit cinci, fiind eliberat în 2014. Ultimii doi ani i-a petrecut între cazinouri și spitale.
