ÎPS Pimen Zainea, implicat în numeroase controverse de-a lungul vieții! A fost colaborator al Securității
Pimen Zainea, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, care s-a stins din viață în noaptea de marți spre miercuri, 20 mai, la vârsta de 90 de ani, s-a remarcat în România de după Revoluţia din 1989, prin două iniţiative destul de controversate: retrocedarea către Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a fondului forestier care aparţinuse înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial Mitropoliei Bucovinei (cu sediul la Cernăuţi) şi ridicarea Arhiepiscopiei de la Suceava la rang de Mitropolie a Bucovinei.
După Revoluție, reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române din mai multe zone ale țării au cerut înapoi bunurile confiscate de comuniști. La începutul anului 2000 a fost dată o lege prin care fiecare parohie, schit sau mănăstire primește maximum 30 de hectare din terenurile forestiere confiscate. Cu o condiție: să dovedească faptul că le-au avut în proprietate.
Apoi, a început marea retrocedare care a împroprietărit instituțiile de cult iar cele mai câștigate au fost bisericile din Bucovina, care au primit aproximativ 17 mii de hectare de pădure. Nu a fost suficient pentru Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților care în 2001, a dat în judecată Romsilva și a revendicat nu mai puțin de 166.813 hectare de fond forestier din județul Suceava.
După 16 ani de judecări și rejudecări, la începutul lui 2017, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a pierdut procesul cu Romsilva, pentru că nu a reușit să demonstreze că terenul forestier confiscat de habsburgi și de comuniști a fost proprietate a bisericilor din Bucovina. Drept urmare, cele 166.813 hectare au rămas în proprietatea statului român.
ÎPS Zainea, scrisoare manifest: "Poporul român şi-a salvat ţara în care trăieşte şi astăzi!"
"Poporul român şi-a salvat ţara în care trăieşte şi astăzi, înainte de toate, prin credinţă în Dumnezeu. Zidind biserici, le-a înzestrat cu moşii pentru a se întreţine, luând această povară de pe umerii dreptcredincioşilor, care nu totdeauna, după îndestularea familiei, au putut susţine cu prisosul muncii lor Sfânta Biserică.(…) Ceea ce n-au cutezat năvălitorii barbari şi străinii timp de patru veacuri, au reuşit comuniştii în 1949, desfiinţând Fondul Bisericesc.
Nu prin legiferare publică, ci printr-un fals decret, nepublicat, instrument la îndemâna slugilor comuniste, care s-au pus la dispoziţia ocupantului sovietic. Astfel, mai bine de jumătate de secol, întreţinerea monumentelor de cultură, consacrate ca valori mondiale prin cuprinderea lor pe lista UNESCO, a rămas la mila românilor, jefuiţi şi ei de regimul comunist. După 1990, restabilirea Fondului Bisericesc a devenit subiect de propagandă electorală pentru toate partidele. În opoziţie, politicienii de-a valma s-au angajat să restituie proprietăţile bisericeşti şi, în mod special să reconstituie Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei.
Ajunşi la guvernare, în cel mai scurt timp, au devenit mai comunişti decât comuniştii. Istorici şi jurişti de seamă au pus la dispoziţia politicienilor documentele care atestă, fără putinţă de tăgadă drepturile noastre istorice asupra a 192.000 ha terenuri forestiere (diferenţa până la 240.000 ha a rămas la Ucraina). Lungi dezbateri în comisii de legiferare şi instanţe de judecată au confirmat dreptul de proprietate al Fondului Bisericesc asupra celor 192.000 ha. În campania electorală din 2004, Guvernul Năstase, luând în serios angajamentul Alianţei Dreptate şi Adevăr de a restitui pădurile Bisericii în Bucovina,Printr-o ordonanţă de urgenţă a „împroprietărit” Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor cu 90.000 ha. De reţinut, că Fondul Bisericesc şi Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor erau proprietari de drept şi nu aveau nevoie de împroprietărire ci, de lăsarea în deplină proprietate şi netulburată posesie a terenurilor sale. Pierzând alegerile, liderii aceluiaşi P.S.D. au reuşit desfiinţarea actului normativ semnat de Adrian Năstase. (…)Nu ne dezicem nicicum de recunoştinţa publică faţă de Domnul Adrian Năstase în 2004, omul politic de autoritate, care, în trei zile a transferat Arhiepiscopiei posesia asupra 90.000 ha de pădure.
Credinţa noastră creştină ne lasă mereu în aşteptarea pocăinţei celui păcătos. Cât de mare poate fi păcatul nostru, care am crezut în cel mai firesc act de dreptate, împlinit fie şi pe jumătate de un singur om politic, faţă de indiferenţa, dacă nu opoziţia făţişă, a celorlalţi politicieni la durerea noastră?(…) Nu vom conteni lupta noastră, în ţară şi în străinătate, până când testamentul voievozilor şi celorlalţi vrednici înaintaşi nu va fi respectat. (...) Căci, ridic glas de protest, spun astăzi şi pentru viitor: administrarea Fondului Bisericesc de către Stat înconvoaie şi umileşte nu atât capul Episcopului Bucovinei, ci, în primul rând Biserica din Bucovina, obştile monahale, preoţii şi credincioşii din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, poporul român”
Pimen Zainea a militat pentru scindarea Mitropoliei Moldovei
Pe de altă parte, IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a confirmat demersurile pentru înfiinţarea la Suceava a unei mitropolii. „S-a mai pus această problemă şi ni s-a spus: «La timpul potrivit». Este problema Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, care poate să aprobe înfiinţarea unei mitropolii la Suceava. Se lucrează la documentaţie, dar noi trebuie să facem ascultare de Sinod. Suntem la judecata Sinodului, nu a oamenilor... Oamenii vor multe, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române va fi cel care va hotărî, în final“. Mai ales că, de curând, s-a creat un precedent prin ridicarea Arhiepiscopiei Clujului la rang de mitropolie, sub conducerea lui Bartolomeu Anania. Şi la Rădăuţi sunt susţinute demersurile în vederea reînfiinţării istoricei Episcopii.
Arhiepiscopul Sucevei, verdict de colaborator
În octombrie 2007, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a ajuns la concluzia că Pimen Zainea a avut legături atât cu Securitatea, cât și cu Direcția de Informații Externe(DIE), el având numele conspirative „Sidorovici” şi, respectiv, „Petru”. Arhiepiscopul anunța la vremea respectivă că nu este nimic adevărat și că toate afirmațiile vor fi contestate la tribunal.
Pe data de 15 martie 2011 Curtea de Apel Bucureşti a decis să respingă apelul arhiepiscopului Pimen la hotărârea CNSAS din 2007 prin care a fost deconspirat ca turnător al Securităţii. Potrivit informațiilor din dosare, Pimen Zainea a fost racolat de Securitate în 1975, pe când era la Mănăstirea Putna.
Deși înainte de sentința Curții de Apel, sigur de victorie, înaltul ierarh a declarat că nu va ataca decizia, după aflarea verdictului s-a răzgândit Pimen Zainea a contestat verdictul la Înalta Curte de Casație și Justiție și a pierdut din nou. Înalta Curte a respins în mod irevocabil recursul său în data de 18 octombrie 2012, confirmând soluţia dată de instanţa de fond privind colaborarea cu Securitatea.
Pimen Zainea, arhiepiscopul Sucevei împotriva Uniunii Europene
Înalt Prea Sfinţitul Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a atacat în 2013 adresa Uniunea Europeană, spunând că e mai rău acum decât pe vremea comunismului. Potrivit adevărul.ro, care prelua în 6 iulie 2013 un articol din blogul Bucovina Profundă, IPS Pimen se lansa într-un rechizitoriu dur la adresa UE, spunând că "era rău în timpul regimului comunist ateu, dar mai rău în timpul acestui regim, Uniunea Europeană".
"Cuvintele mele sunt foarte aspre şi mulţi vor spune: Cum e posibil ca un episcop să adreseze aşa cuvinte dure în faţa conducătorilor de astăzi din ţară şi din Uniunea Europeană? Sunt dure pentru că faptele lor sunt diabolice!", a spus Pimen, citat de blogul Bucovina Profundă.
"Cum Dumnezeu ne-a salvat de pericolele aduse de Uniunea Sovietică, ne va salva, credem, dacă ne vom ruga cu toată smerenia, de pericolele aduse de politica Uniunii Europene“, a mai spus acesta. El crede că generaţia tânără este ameninţată la nivel moral. "Copiii sunt ameninţaţi, li se distrug simţămintele morale. Mintea se distruge prin aparatele la care privesc şi citesc, cum ştiţi prea bine, mai bine decât mine. Toate - fapte care sunt crime!", a explicat IPS Pimen. De asemenea, discursul lui a vizat şi dezbaterea privind drepturile homosexualilor. "Dumnezeu l-a pedepsit cu foc şi pucioasă în Sodoma, păcatul sodomiei. Lumea se înmulţeşte prin căsătorita dintre un bărbat şi o femeie. Aşa a rânduit Dumnezeu. Citim în Sfânta Scriptură, că dumnezeu, văzând că nu e bine ca omul să fie singur, i-a făcut un tovarăş de viaţă: o femeie! Nu i-a făcut un bărbat! Dar când diavolul pune gheara pe sufletul omului, îi întuneca mintea şi se petrece ceea ce se petrece", încheia supărat Pimen.
Pimen Zainea, arhiepiscopul Sucevei, război cu presa în 2014
Ultimul scandal în care a fost implicat arhiepiscopul Pimen Zainea a fost în iunie 2014, când procurorii DNA au anunțat că parohii şi mănăstiri din judeţul Suceava au primit ilegal subvenţii agricole, în condiţiile în care acestea nu desfăşurau activităţi agricole sau zootehnice, în 2012 şi 2013 fiind aprobate peste 400 de dosare. Potrivit adevărul.ro, care cita în 4 iunie 2014 un comunicat DNA, parohiile şi mănăstirile din judeţul Suceava au încasat în perioada 2010-2014, subvenţii din fonduri europene în valoare totală de 1,85 milioane de euro.”Ăştia din presă, care sunt aşa cum sunt, au spus că atîtea milioane s-au dat de către stat în cazul APIA. Am făcut socoata, câte hectare avem noi, înmulţit cu subvenţia. Asta a fost numai ca să lovească în Biserică şi, indirect, să spună lumea „de ce să se dea pădurile la popi, cînd ăştia au atîţia bani”, a fost atunci reacția arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților.
Arhiepiscopul Pimen Zainea s-a stins din viață la 90 de ani, după ce a fost infectat cu noul coronavirus
ÎPS Pimen a murit la o lună după ce a fost diagnosticat cu COVID-19. Grupul de Comunicare Strategică a confirmat moartea ÎPS Pimen, într-un mesaj în care au fost anunțate și alte trei decese provocate de coronavirus.
”Pot să vă confirm decesul Arhiepiscopului. S-a întâmplat aseară foarte târziu. Din păcate, fiind vorba despre o vârstă înaintată, toate resursele pe care le-a avut s-au pierdut. Ca tratament, a primit tot ceea ce era posibil și imposibil”, a declarat medicul Adrian Marinescu de la Spitalul Matei Balș. Medicul a mai spus, referindu-se la tratamentul cu plasmă că ”acesta nu este un tratament munine” și că ”la un pacient în stare critică este greu să tragi o concluzie în acest sens”.
Citește și
ÎPS Pimen, omul care l-a adus pentru prima oară în liniște și pace în România pe Regele Mihai
