Adevărul despre moartea lui Mihai Viteazul. Cine a comandat, de fapt, asasinarea voievodului
Mihai Viteazul, una dintre emblemele istoriei românești, a avut o moarte îngrozitoare, măcelărit în mijlocul armatei sale. Motivele asasinatului au fost neclare iar istoricii au avut de-a lungul anilor numeroase scenarii. Acum specialiștii spun că voievodul muntean a fost folosit și apoi înlăturat.
Temut dar respectat de dușmani Mihai Viteazul este unul dintre cei mai faimoși și îndrăgiți voievozi români mai ales prin prisma faptului că a reușit, vremelnic, Unirea. El a reușit să fie domnitor peste Transilvania, Țara Românească și Moldova - prefigurând România de mai târziu.
Până la Revoluția din decembrie 1989, Mihai Viteazul a fost încărcat cu o aureolă eroică mai ales de istoriografia naționalistă, fiind considerat primul unificator al Principatelor locuite de români. În epoca sa a avut faima unui comandant viteaz, dar și a unui aventurier, devenit periculos și incomod pentru marile Puteri vecine. Moartea sa brutală a uimit și șocat în epocă. La numai 43 de ani, Mihai Viteazul a fost măcelărit în mijlocul armatei sale, într-un asasinat.
Teoriile despre motivele uciderii lui Mihai Viteazul
Mult timp a fost dezbătută uciderea lui Mihai Viteazul și mai ales motivele care au stat în spatele asasinatului, dar și cine l-a comandat. Unii istorici au dat vina pe invidia generalului habsburgic Basta, alții - pe nobilimea trădătoare din Transilvania. În sfârșit există și specialiști care au considerat că voievodul muntean a fost eliminat la ordinele împăraților austrieci.
Cine a fost Mihai Viteazul
Mihai Viteazul a luat tronul Țării Românești cu sprijin turcesc în anul 1593. Mihai era un feudal puternic, mare ban al Olteniei, bucurându-se de susținerea boierilor olteni. Potrivit adevărul.ro, există însă istorici care spun că era de origine umilă, copilul din flori al unei negustorese, Tudora, din Târgul de Floci (Ialomița.
Aceasta, după ce a intrat în rândul boierilor folosindu-se de averea unchiului său, grecul Iane, și-a fabricat și o origine voievodală tocmai pentru a avea drept la tronul Țării Românești. Cert este că că băiatul său, Mihai, a ajuns domnitor și a reușit să se remarce destul de rapid, inclusiv la nivel european.
Avea calități, avea carismă, o personalitate puternică și o fire războinică. S-a ridicat împotriva turcilor și a reușit să-și arate calitățile de lider militar în bătălia de la Călugăreni. A aderat la lupta anti-otomană coordonată de Sfântul Imperiu Romano-German, controlat de habsburgi, și a devenit un faimos comandant de oști.
Cu o puternică armată din care făceau parte și mulți mercenari sud-dunăreni și cazaci, Mihai Viteazul a reușit să cucerească Ardealul și Moldova.
Mihai Viteazul a cerut sprijinul Imperiului Habsburgic
Succesul său l-au transformat într-un personaj incomod mai ales pentru polonezi și habsburgi. Curtea imperială de la Viena a încurajat revoltele nobililor maghiari nemulțumiți, dornică să aducă Ardealul sub stăpânire habsburgică. În bătălia de la Mirăslău, din septembrie 1600, Mihai pierde Transilvania.
În Moldova pătrund polonezii, iar în Țara Românească, turcii îl lasă fără tron, punându-l pe Ieremia Movilă în locul său, într-o înțelegere cu leșii. Mihai Viteazul ajunge un pribeag. Fuge cu familia și apropiații în Viena într-o încercare de a-l convinge pe împăratul romano-german Rudolf de a-i acorda un ultim sprijin.
Aici a ajuns un Mihai Voievodul într-o situație delicată. Nu avea bani, iar nobilimea maghiară trimitea scrisori incriminatorii către împăratul habsburgic. Mihai era acuzat de trădare. Aflat într-o situație critică, Mihai Viteazul a încercat să-și facă lobby în Viena.
Cu ajutorul omului său de încredere, Petre Armeanu, a trimis la rândul său scrisori împăratului și a răspuns la toate acuzațiile adresate de nobilimea maghiară. În plus, au apărut și două cărți propagandistice în care erau expuse toate faptele de arme ale voievodului, cu accent pe campaniile sale anti-otomane.
Mihai Viteazul folosit pentru a schimba principele Transilvaniei
Mihai Viteazul revine în cărți și este luat în seamă în momentul în care nobilimea transilvană răsculată îl alungă pe trimisul imperial, generalul Basta și îl instalează principe pe Sigismund Bathory.
„În februarie 1601, nobilii în frunte cu Czaki s-au ridicat împotriva generalului imperial, îl arestară şi în cele din urmă Basta, eliberat, e silit să plece la Dej şi de acolo la Satu Mare, pierzând Ardealul în chip ruşinos, fără luptă, după ce vărsase atâta sânge să-l cucerească.
Arhiducele Maximillian aflând de retragerea lui lui Basta, spune pe faţă, că nu e alt chip să ţii în frâu pe ardeleni, decât cel cu care începuse Mihai”, scria potrivit adevărul.ro, P.P Panaitescu în lucrarea „Mihai Viteazul”.
Imediat, Mihai este convocat la Praga și primește 100.000 de taleri, plus o moșie în Boemia. În plus I s-a dat vestea pe care o aștepta:”tot suportul imperial pentru cucerirea Ardealului”.
Victoria care a adus sfârșitul lui Mihai Viteazul
Istoricii contactați de sursa citată spun că banii primiți au fost folosiți de voievodul muntean pentru a strânge o armată de mercenari, veniți din toate colțurile Europei, de la silezieni și până la cazaci. În fruntea acestei oști se alătură armatei generalul Basta, obligat de arhiducele Maximillian să colaboreze cu Mihai Viteazul.
Cele două armate fac joncțiunea lângă Satul Mare, iar lupta cu Sigismund Bathory se dă la Gorăslău, pe 3 august 1601. Mihai Viteazul și Basta câștigă bătălia. Voievodul muntean s-a remarcat și în această bătălie, culegând toți laurii.
Mihai Viteazul părea să-și recâștige din nou faima și puterea de dinaintea bătăliei de la Mirăslău. Împăratul i-a trimis mulțumiri personale și chiar a tipărit o broșură cu chipul său. Mihai Viteazul se pregătea să redobândească tronul Țării Românești.
Uciderea lui Mihai Viteazul, interpretată acum de istorici
După bătălia de la Gorăslău, la Turda, armata lui Mihai se desparte de cea a generalului Basta. Voievodul muntean a plecat către Făgăraș pentru a pătrunde în Țara Românească. Aici a făcut tabăra pentru a înnopta. Potrivit istoricilor, în dimineața zilei de 9 august 1601, un grup de 300 de mercenari valoni conduși de Jaques Beauri au sosit în tabăra lui Mihai.
Cronicarul Szamoskozy descrie pe larg uciderea lui Mihai. Acesta spune că Beauri împreună cu patru dintre oamenii săi au intrat în cortul voievodului și l-au somat să se predea, încercând să-l imobilizeze. Mihai Viteazul a tras spada și a încercat să-l lovească pe comandantul valon.
În acel moment a fost împușcat în mână cu un pistol. Schilodit, voievodul muntean a fost înjunghiat, împușcat de două ori și în cele din urmă decapitat. Valonii i-au luat lucrurile de valoare, iar capul i l-au pus pe un cal mort, unde a zăcut trei zile. Trupul i-a fost aruncat într-un șanț.
Cine a dat ordinul de ucidere al lui Mihai Viteazul
Mult timp s-a crezut că la baza asasinatului a stat gelozia lui Basta. Specialiști precum P.P. Panaitescu cred însă că, de fapt, habsburgii s-au folosit de Mihai Viteazul pentru cucerirea Transilvaniei, iar apoi l-au eliminat, fiind de altfel un personaj incomod și deja inutil pentru curtea imperială.
„Curtea Imperială nu stabilise dinainte soartea Ardealului după recucerire, nici rolul lui Mihai. Acesta fusese recunoscut odinioară, măcar de Pezzen, ca guvernator al Ardealului, înţelegea deci să stăpânească iar această ţară, cu învoirea împăratului. (...)
De aceea Basta a lucrat pentru stăpânii lui, care vroiau să aibă Ardealul direct sub cârmuirea lor, înlăturând pe Mihai. Basta era un general în slujba lor şi nu ar fi făcut această faptă, dacă nu ar fi ştiut că ea va fi aprobată”, a precizat istoricul P.P Panaitescu citat de adevărul.ro
