Klaus Iohannis, despre propunerile lui Tudorel Toader: „Atac asupra statului de drept”
Klaus Iohannis și-a exprimat opinia față de propunerile lui Tudorel Toader, ministrul Justiției, cu privirea la numirea procurorilor-șefi. Prețedintele României privește cu ochi critic această propunere și consideră că este un „atac asupra statului de drept.”
Printre modificările propuse de Tudorel Toader se regăsește și aceea de a elimina rolul șefului statului din procedura numirii și revocării procurorului general, procurorului-șef al DNA și procurorului-șef al DIICOT.
Klaus Ioahnnis și-a prezentat într-un comunicat de presă opinia cu privire la eventualele decizii:
„Propunerile prezentate astăzi de ministrul Justiției se constituie într-un atac asupra statului de drept, independenței și bunei funcționări a Justiției, precum și împotriva luptei anticorupție. România se află într-un moment care îi este favorabil în planul relațiilor internaționale, cu precădere în comunitatea europeană. Ar fi în defavoarea țării noastre ca, după toate eforturile depuse până acum, să ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justiției. Acest lucru ar fi în totală contradicție cu angajamentele pe care și le-a luat România prin aderarea la Uniunea Europeană și nu ar face decât să mențină pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare și Verificare”, a transmis președintele Iohannis, potrivit Digi 24.
El nu este de acord cu eliminarea rolului șefului statului din procedura numirii procurorilor-șifi și punctează asupra faptului că rapoartele MCV „îl indică pe ministrul Justiției drept elementul prin care se realizează influența politicului în aceste proceduri.”
„O parte din măsurile anunțate încearcă inducerea unei false probleme și acreditarea ideii că Președintele României ar fi factorul politic care trebuie eliminat din procedura de numire în funcții de conducere din cadrul sistemului judiciar. În realitate, rapoartele MCV, recomandările atât ale Comisiei de la Veneția, cât și ale Consiliului consultativ al judecătorilor europeni îl indică pe ministrul Justiției drept elementul prin care se realizează influența politicului în aceste proceduri. În ultimul deceniu, preocuparea decidenților politici a fost aceea de a asigura independența justiției prin reducerea până la eliminare a rolului ministrului Justiției în cadrul procedurilor de numire în funcții de conducere din cadrul sistemului judiciar, în paralel cu sporirea treptată a rolului CSM. Propunerile de astăzi urmăresc întărirea rolului ministrului Justiției și diminuarea rolului CSM în privința gestionării carierei magistraților, de fapt, slăbirea justiției.”
Iohannis punctează asupra faptului că rolul de numire a procurorilor-șefi este întărit de prerogativele constituționale: „Președintele României este implicat și în desemnarea procurorilor șefi în virtutea faptului că veghează la respectarea Constituției și exercită funcția de mediere, având rolul unui arbitru între puterile statului. În schimb, ministrul Justiției este numit politic, prin votul unei majorități parlamentare, cu scopul punerii în aplicare a unui program de guvernare asumat politic. Articolul 132 din Constituție prevede că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea, și nu în subordinea ministrului Justiției. Autoritatea însă nu se confundă cu subordonarea, iar un jurist onest, indiferent de interesele unor oameni politici vremelnici, nu ar trebui să inducă diferențe artificiale între statutul judecătorilor și cel al procurorilor.”
