Klaus Iohannis: „Rămân în mandat până noul președinte al României va depune jurământul”
Preşedintele Klaus Iohannis va numi noul premier deși trebuia să părăsească fotoliul de la Cotroceni pe 21 decembrie. Iohannis a declarat, vineri, că el rămâne în mandat până va fi ales un nou preşedinte al României. Preşedintele a spus că va organiza consultări cu noii membri ai Parlamentului așa cum prevede Constituția, la 20 de zile de la validarea membrilor Senatului și Camerei Deputaților, cele două camere ale Parlamentului.
Declarațiile lui Klaus Iohannis
CCR a decis să anuleze alegerile prezidentiale care s-au desfășurat în aceste zile. Decizia CCR este obligatorie pentru toată lumea și noi toți ne conformăm.
-Am sprimit semnale de la servicii, întăi telefonic, că anumite lucruri sunt ciudate. Am disput să fie verificat tot ce poate fi verificat. În scurt timp, am primit informări scrise. Am convocat CSAT. Acolo am avut patru materiale de la SRI, SIE, STS, MAI.
-Campania unui candidat a fost sprijinită dintr-un stat străin. Același candidat a declarat cheltuieli 0, cu toate că a derulat o campanie foarte sofisticată. Mai mult, am primit informații de la servicii că acestă campanie a fost sprijinită dintr-un stat străin de interesele României. Toate acestea sunt lucruri grave.
-Un grup de ONG-uri ne-a cerut declasificarea materialelor din CSAT. După discuții, s-a convenit declasificarea și publicarea. Toată lumea a putut vedea ce s-a discutat în CSAT.
-Este important de reținut că CSAT nu are atribuții în domeniul alegerilor. Semnalele care au parvenit CCR că această campanie a fost sprijinită ilegal din afara României ne-a condus la concluzia că avem o probleme de securitate națională.
-După mai multe contestații către CCR, astăzi CCR a decis că se anulează toată procedura alegerilor președintelui.
-Ce urmează? Este întrebarea pe buzele românilor. În primul rând, după validarea parlamentarelor, convocarea noului Parlament, convocare de consultări cu partide și constituirea guvernului.
-Eu rămân în mandat până noul președinte al României va depune jurământul.
-Nu voi fi prim-ministru. Nu doresc să fiu prim-ministru. Îmi voi duce acest mandat la capăt pentru o Românie democrată, liberă, modernă, sigură, europeană.
-România este o țară sigură, solidă. Spun asta pentru economie, pentru investitori, pentru piețele financiare, spun asta pentru UE. România rămâne un aliat sigur, solid și cred că este foarte important să știm cu toții România nu este în dificultate” este esența declarațiilor președintelui României conform hotnews.ro.
Klaus Iohannis despre ce urmează
”Ce fac eu? În Constituţia României citim la articolul 83 alineatul 2: Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea mantatului preşedintelui nou ales. Concluzie: Eu rămân în mandat până va fi ales un nou preşedinte al României. Când noul preşedinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici. Şi nu, nu voi fi prim-ministrul României, nu doresc să fiu prim-ministru, nu doresc decât să duc acest mandat la bun sfârşit”, a dezvăluit Iohannis.
De ce a anulat CCR alegerile prezidențiale
Primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat, prin decizia fără precedent luată de Curtea Constituțională vineri, Hotărârea vine cu două zile înaintea turului 2 din România a scrutinului și chiar în ziua în care începuse votul în Diaspora. La turul II participau candidatul independent Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi
Primul tur al alegerilor prezidențiale fusese validat de CCR după o săptămână, după ce judecătorii constituționali au cerut în unanimitate renumărarea tuturor celor peste 9,4 milioane de voturi. Sesizările la CCR au fost făcute după ce Administrația Prezidențială a desecretizat miercuri, la cererea mai multor organizații civice a documentelor din ședința CSAT.
Despre ce documente era vorba? Rapoartele SRI, SIE, STS și Ministerului de Interne care vorbesc despre o operațiune pregătită din timp, în favoarea lui Călin Georgescu și care are ”modul de operare al unui actor statal”.
Decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale
Totul a început vineri în jurul orei 15.00, când a apărut știrea pe surse că CCR, în şedinţa din data de 6 decembrie 2024, a hotărât să anuleze alegerile prezidențiale. La aproximativ 30 de minute vestea a devenit oficială și a ieșit și a apărut și motivarea judecătorilor constituționali.
„(...)În temeiul art.146 lit.f) din Constituţie, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, desfăşurat în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a Hotărârii Guvernului nr.1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024”, se arată în documentul citat de news.ro+
CCR a mai decis că procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor nece sare.
”Prezenta hotărâre este definitivă şi general obligatorie, se publică în Mo nitorul Oficial al României, Partea I, şi se aduce la cunoştinţă publică. • Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul hotărârii, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”, anunţă CCR.
Articolul din Constituţie invocat de judecătorii Curţii Constituţionale prevede că CCR veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului.
Ce înseamnă decizia fără precedent a Curții Constituționale
Concret, noul guvern, care va fi instalat conform legii la 20 de zile de la data validării alegerilor parlamentare, va stabili calendarul noilor alegeri prezidențiale. Se vor stabili noi date pentru cele două tururi ale alegerilor şi un nou calendar electoral pentru realizarea acţiunilor necesare.
Problema este că și alegerile parlamentare deși au fost validate sunt contestate și atacate în justiție, de mai multe partide care nu au intrat în Parlament, printre care Forța Dreptei al lui Ludovic Orban și REPER al lui Dacian Cioloș.
Mandatul actulului președinte al României, Klaus Iohannis se încheie pe 21 decembrie și el nu poate fi prelungit decât în condițiile declarării unei stări excepționale sau de urgență în țară, lucru pe care nu îl dorește nici un partid parlamentar. Așadar, tot potrivit legii, în această situație, președinte interimar al României până la finalizarea alegerilor prezidențiale va deveni președintele ales al noului Senat. Circul se va muta acum în Parlament.
