La 6 ianuarie Creștinii ortodocși prăznuiesc Botezul Domnului-Boboteaza
La 6 ianuarie creştinii ortodocşi prăznuiesc Boboteaza ( Botezul Domnului), sărbătoare cunoscută popor cu numele de Epifania sau Teophania, termene care provin din limba greacă şi înseamnă „apariţia, arătarea lui Dumnezeu”. Agheasma Mare are puteri miraculoase
Timp de trei secole, Naşterea Domnului şi Boboteaza erau prăznuite în aceeaşi zi, pe 6 ianuarie. Începând cu secolul al IV-lea, cele două sărbători au fost despărţite, astfel că la data de 25 decembrie a fost stabilită prăznuirea Naşterii Domnului (Crăciunul), iar la data de 6 ianuarie este sărbătorit Botezului Domnului (Boboteaza).
Istoricul sărbătorii
Evangheliile meționează că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan și i-a cerut acestuia să-l boteze şi pe El. Iisus nu avea nevoie să fie curăţit de păcate, deoarece era Dumnezeu-Omul. Prin Botez însă, Iisus voia să sfinţească toată creaţia. Tot în evanghelii se spune: ”Odată cu botezul Mântuitorului se redeschid izvoarelor harului, închise pentru om şi pentru întreaga creaţie din cauza păcatelor. Rugăciunea rostită la slujba de Bobotează: "Astăzi firea apelor se sfințește”, are o semnificaţie aparte. În timpul slujbei de sfințire a apei, harul lui Dumnezeu se pogoară peste apa pregatită din timp pentru acest moment. Acceptând să Se cufunde în Iordan, Hristos a început zidirea unui om nou. Hristos a curăţit prin cufundarea Sa în Iordan creaţia întinată de căderea omului în păcat şi a înlăturat puterea satanei. Astfel, când Iisus S-a lăsat botezat de Ioan, izvoarele harului s-au pogorât peste creaţie.
Botezul Domnului, manifestarea celor trei personae ale Sfintei Treimi
Boboteaza (Botezul Domnului) este o manifestare a celor trei Persoane ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Spiritul Sfânt se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer declară că Iisus este Fiul său. Iisus a primit Botezul la vârsta de 30 de ani, vârsta maturităţii la evrei, iar de atunci a început să propovăduiască. .
Iisus i-a cerut Sfântului Ioan să-L boteze
Iisus a venit la râul Iordan şi i-a cerut Sfântului Ioan să fie botezat. Văzându-L, Botezătorul a zis către mulţime: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel Ce ridică păcatele lumii. Acesta este cel despre Care eu am zis: După mine vine un bărbat Care a fost înainte de mine, fiindcă mai înainte de mine era. Şi eu nu-L ştiam; dar ca să fie arătat lui Israel, de aceea am venit eu, botezând cu apă” (Ioan 1, 29-31). ”La botezul lui Hristos, cerurile s-au deschis și Duhul lui Dumnezeu s-a coborât în chip de porumbel și a stat deasupra Lui, iar Tatăl ceresc a mărturisit: ”Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care am binevoit”se menționează în Evanghelia lui Matei (3,17). Referitor la acest eveniment religios, Ioan Gură de Aur a spus: ”Hristos nu a devenit cunoscut lumii când s-a născut, ci atunci când a fost botezat la vârsta de 30 de ani, pentru că aceasta reprezenta vârsta maturității la evrei”.
La sfințirea apei pentru Botezul creștin este invocat Duhul Sfânt
În rugăciunea rostită la sfinţirea apei pregătită pentru Botezul creștin, preotul invocă venirea Duhului Sfânt pentru curăţirea apei de lucrarea puterilor demonice, pentru ca ea să devină, prin pogorârea Duhului Sfânt, un loc al nașterii omului nou, botezat în Hristos. În timpul ritualul Botezului creștin se repetă aceste momente, care simbolizează trecerea dintr-o etapă existențială în alta. În acest caz, ritualul de sfințire a apei se deschide cu ”lepădările”, cuvinte menite să alunge puterea satanei și se încheie cu primirea darului Sfântului Duh.
Când în rugăciunea rostită la Bobotează se spune: "Astăzi firea apelor se sfințește” trebuie să înțelegem că harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfințire a apei, doar peste apa pregătită din timp pentru această slujbă specială.
De Bobotează se sfințește Agheasma Mare
În ajunul și în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, prin rugăciunile rostite de arhierei și de preoți se sfințește Agheasma Mare.
Agheasma Mare se ia înainte de anafură
De Bobotează se săvârşește o slujbă deosebită care are o înnoită simţire: de aceea se numeşte agheasma mare şi pentru că aceasta se ia înainte de anafură, spre deosebire de agheasma mică, pe care o putem consuma în fiecare dimineaţă pe nemâncate. Agheasma Mare o putem lua cu evlavie, cu frică de Dumnezeu, de la praznicul acesta al Bobotezei şi până la Odovania praznicului care se împlineşte pe 14 ianuarie. Apoi putem lua această agheasmă ca pe o binecuvântare ori de câte ori este praznic mare.
Agheasma păstrează în memorie rugăciunea rostită la slujba de sfințire
Savanții din mai multe țări au dorit să afle o explicație privind puterea tămăduitoare a agheasmei. De aceea, ei au studiat în acelaşi timp structura apei simple şi a agheasmei. Astfel că în testele efectuate în laboratoare de renume, cercetătorii au constatat că apa are memorie şi poate să păstreze în amintire emoţiile oamenilor. În acelaşi timp, ei au dovedit că apa are proprietăţi ieşite din comun şi că poate să transmită, pe mai departe, proprietăţile ei. De aceea, spun specialiştii, agheasma păstrează în memorie rugăciunea rostită la slujba de sfinţire. În urma studiilor , Vlail Kaznacheev, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din Novosibirsk, susţine că stropirea cu apă sfinţită a plantelor muribunde sau a animalelor bolnave, le readuce la viaţă. Totuşi, omul de ştiinţă mai adaugă în pledoaria sa că nici un chimist nu poate explica de ce și cum se petrece acest fenomen.
Apa sfinţită are proprietăţi deosebite
Savantul spune fără rezerve că apa sfinţită are o compoziţie chimică deosebită. Dacă într-un vas care conţine apă obişnuită se toarnă puţină agheasmă, atunci toată apa din acel recipient primeşte proprietăţile apei sfinţite.
Apa reacţionează la rugăciuni
Referitor la puterea agheasmei, Savantul japonez Emoto Masaru aduce un alt argument: apa reacţionează la rugăciuni şi formează cristale frumoase, luminoase. În schimb, la discuţii dure sau la injurii, apa formează cristale întunecate. În numeroasele studii (mai bine de 1000), elecrofiziciana Angelina Malakovskaia de la Laboratorul de Tehnologie Medicală şi Biologică a constatat că starea de sănătate a credincioşilor care se roagă la biserică este mai bună, iar participarea la slujba religioasă reglează valorile tensiunii arteriale.
Opinia specialiştilor despre puterea Sfintei cruci
Specialiştii spun că semnul crucii are o putere miraculoasă asupra microbilor patogeni, atât asupra apei de la robinet, cât şi asupra celor din apele curgătoare şi din râuri, fiind mai eficient chiar decât aparatele moderne de dezinfecţie.
