La 7 decembrie Praznicul Sfintei Muceniţe Filofteia, ocrotitoarea copiilor și săracilor
An de an, creştinătatea o prăznuieşte la data de 7 decembrie pe Sfânta Muceniţă Filofteia, ocrotitoarea copiilor, a săracilor și a Țării Românești, care a primit cununa muceniciei la vârsta de 12 ani.
După moartea prematură, prin voinţa Muceniţei, cinstitele ei moaşte au fost aduse în Ţara Românească şi aşezate în Biserica domnească Sfântul Nicolae din Curtea de Argeş, pe atunci Catedrală Mitropolitană, ctitoria domnitorilor Basarab I întemeietorul şi a fiului său Nicolae Alexandru.
Istoricul sărbătorii
Mucenița s-a născut într-o familie de țărani religioși și săraci
Mucenița Filofteia ( al cărui nume se traduce iubitoare de Dumnezeu) s-a născut la începutul secolului al XIII-lea în apropiere de oraşul Târnovo din Bulgaria de astăzi, într-o familie de ţărani religioşi şi săraci.
De educația tinerei Filofteia s- ocupat mama ei
Mama tinerei Filofteia s-a ocupat de educaţia unicei sale fiice, pe care a crescut-o în spiritul evlaviei creștine. Din copilărie, Filofteia a fost învăţată de mama ei să postească, să asiste la slujbele religioase din localitatea natală şi să fie milostivă cu oamenii sărmani.
După moartea timpurie a mamei, tatăl ei s-a recăsătorit
După moartea timpurie a mamei , Mucenița a avut o viață chinuită. După ce a rămas văduv, tatăl Muceniţei s-a hotărât să se recăsătorească, dar mama vitregă n-o iubea pe copilă: era aspră cu ea, o bătea, o certa și o pâra tatălui ei de câte ori avea ocazia.
Filofteia îi ajuta mereu pe săraci
Chiar dacă ducea o viață amară, Filofteia îi ajuta mereu pe săraci, așa cum a învățat-o mama ei. Adesea copila le dăruia acestora o parte din hainele ei şi din mâncarea pe care trebuia s-o ducă tatălui ei, care muncea la câmp.
Tatăl Sfintei se plângea soţiei că nu-i ajunge mâncare
În familia Muceniței au început discuțiile. Tatăl ei își certa soția pe motiv că mâncarea pe care i-o trimite prin fiica lui la câmp, unde muncea toată ziua, nu-I ajungea. În schimb, noua lui soţie se dezvinovăţea, spunându-i că-i trimite multă mâncare, cât să-i ajungă toată ziua.
Tatăl copilei a vrut să afle adevărul
În cele din urmă, tatăl Muceniţei a aflat că fiica lui împărţea săracilor o parte din mâncarea care i se cuvenea. De aceea, el a vrut să se convingă de acest lucru şi a urmărit-o. Când a văzut că Filofteia împărţea săracilor o parte din mâncarea care i se cuvenea, în culmea supărării, el a vrut s-o bată şi s-o tragă de păr, ca de obicei.
Orbit de mânie, tatăl Muceniței a lovit-o cu toporul
Totuși, fiind orbit de mânie, el a aruncat toporul pe care-l purta cu sine la câmp spre Filofteia, rănind-o grav în picior. Fiica lui, care abia împlinise vâsta 12 ani, a murit pe loc. Documentele vremii spun că locul acela a fost învăluit de o lumină puternică. Când furia i s-a mai domolit, tatăl Sfintei Filofteia a vrut să-i ridice trupul, dar n-a putut să se apropie de corpul ei, şi nici să-l ridice.
Ucigașul i-a mărturisit arhiepiscopului nenorocirea
Înspăimântat, tatăl Muceniței a mers în cetate şi a mărturisit și arhiepiscopului, şi conducătorilor cetății ce nenorocire s-a întâmplat. Mai mult el le-a spus că trupul fetei este învăluit de o strălucire cerească.
Trupul copilei era învăluit de o lumină dumnezeiască
După ce-au aflat vestea, ahiepiscopul, însoţit de mai-marii cetăţii şi de localnici au mers spre locul dramei cu multe lumânări aprinse și cu tămâie , rostind rugăciuni. Când au văzut că trupul copilei este învăluit de o lumină dumnezeiască, cu toţii s-au minunat şi l-au lăudat pe Dumnezeu. Cu toții au încercat să-I ridice trupul sfintei şi să-l ducă în cetate. Dar n-au putut să-l urnească din loc, nici când au rostit multe rugăciuni, pentru că trupul ei era greu ca piatra.
Arhiepiscopul a găsit soluția
Episcopul și localnicii, care-l ajutau pe tatăl Sfintei să ridice trupul, au crezut că sfânta poate vrea să se odihnească într-un anumit loc sfânt. De aceea, ei rostit mai multe nume de țări, de mănăstiri şi de biserici, rânduite în preajma locurilor natale. După aceea, ei au invocat şi numele unor lăcaşuri sfinte de renume, existente peste Dunăre. Când a fost rostit numele Bisericii Domneaşti din Târgul Argeşului, trupul Muceniței a devenit mult mai uşor.
Sfânta a vrut să se odihnească în Biserica Domnească
Când a fost rostit numele Bisericii Domneaşti din Târgul Argeşului, trupul Muceniței a devenit mult mai uşor. Atunci, cei prezenţi, care asistau la ineditul eveniment, l-au înştiinţat pe domnitorul Radu Vodă ( ctitorul bisericii invocate de Muceniţă), că Sfânta vrea să se odihnească în acel sfânt lăcaş. La venirea în Țara Românească, moaştele au fost însoţite de un mare alai; credincioşii purtau multe făclii, iar racla a fost aşezată în Biserica Domnească „Sfântul Nicolae," pe atunci Catedrală Metropolitană. În sfântul lăcaș, moaştele Muceniței au rămas până în anul 1886 când domnitorul Neagoe Basarab a ctitorit Mănăstirea Curtea de Argeş. Atunci, racla cu moaşte a fost mutată în biserica Mănăstirii. În zilele noastre, moaștele se odihnesc în Paraclisul acestui venerat lăcaş de cult.
Moaştele Muceniţei săvârșesc, în continuare, minuni
De atunci, sfintele moaşte săvârşesc, în continuare, multe minuni, tămăduind multe boli şi aduc alinare credincioşilor care se roagă cu evlavie şi cu credință.
Alte opinii referitoare despre Sfintele moaşte ale Muceniţei
Alte documente menționează că moaștele Sfintei au fost aduse în Ţara Românească după anul 1393, când ţaratul bulgar de la Târnovo a fost ocupat și pârjolit. Atunci, ierarhii acelor vremuri au hotărât să protejeze moaştele şi să le mute într-o biserică din localitatea Vidin, unde au rămas până în anul 1386.
Moaștele au fost mutate în diferite lăcașuri de cult
După înfrângerea armatei creştine la Nicopole, în data de 25 septembrie 1386, moaştele Muceniţei au fost oferite domnitorului Mircea cel Bătrân şi au fost aşezate în vechea Biserică Domnească cu hramul Sfântul Nicolae din Curtea de Argeş, pe atunci Catedrală Mitropolitană, ctitoria domnitorilor Basarab I întemeietorul şi a fiului său Nicolae Alexandru.
Pentru a fi protejate, moaştele Sfintei au rămas în sfântul lăcaş până în anul 1893; atunci, datorită stării de degradare cu care se confrunta biserica, racla a fost mutată în Bucureşti, în bisericile: Sfântul Gheorghe şi Adormirea Maicii Domnului –Olari. În timpul primului război mondial, ierarhii acelor vremuri au vrut să protejeze Moaştele şi le-au adăposti în paraclisul Mănăstirii Antim din Bucureşti. După încheierea războiului, racla a fost readusă la Curtea de Argeş şi aşezată în măreaţa biserică a Mănăstirii, ctitorită de Neagoe Basarab. Din anul 1949, racla cu moştele Sfântei se odihnesc în paraclisul acestei biserici, devenit un loc de pelerinaj pentru miile de credincioşi care sosesc din toate colţurile ţării să-i ceară Muceniţei ajutorul şi să-i izbăvească de necazuri.
Blestemul împotriva celor care ar fură bucăţele din moaşte
În anul 2004, ierarhii Bisericii Ortodoxe au hotărât să restaureze racla în care se odihnesc moaştele Sfintei Filofteia la Monetăria Statului. Însă, meşterii care au efectuat aceste lucrări au fost uimiţi când au găsit pe săculeţul care învelea moaştele un blestem scris care îi afurisea pe cei care ar îndrăzni să înstrăineze fragmente din Sfintele Moaşte: "Cosma, Milostiv Bogin, cu mila lui Dumnezeu Arhiepiscopul Mitropoliei Ungrovlahiei, poruncim cuvioşiei tale, Arhimandrite chir Partenie, igumen Argeşului, să le pecetluieşti într-un săculeţ de bogasin nou, lăsându-i afară numai mâna cea dreaptă pentru sărutarea norodului. Şi aşa pecetluite să le aşezi în sicriu. Şi să ştie fieşcare să se ferească a nu cuteza să ciupească, cât de puţin din sfintele moaşte, că am pus blestem asupra cui ar cuteza a se atinge să ia. Într-această şi chip să urmezi! Şi să fii blagoslovit! 1791, mai 10." (Mitropolitul Cosma Popescu al Ungrovlahiei 1787-1792).
În şedinţa din 28 februarie 1950, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a hotărât generalizarea cultului Sfintei Filofteia în toate lăcaşurile ortodoxe din ţară.
Pelerinaj în ziua de prăznuire
În fiecare an, în ziua de prăznuire, pe 7 decembrie, moaştele Muceniţei sunt aşezate într-un pavilion special, amenajat în faţa bisericii Mănăstirii Curtea de Argeş, iar credincioşii veniţi din toată ţara au posibilitatea să se închine şi s-o venereze pe Muceniţa Filofteia .
.
