La ce foloseşte apa sfinţită din ziua Bobotezei. Explicaţia Patriarhului Daniel
Coada la apă sfinţită, mai mică decât niciodată! Aproximativ 1.000 de credincioşi, cei mai puţini din ultimii zece ani, s-au adunat ieri în Capitală, pe Dealul Patriarhiei, pentru a participa la slujba de Bobotează şi a primi agheasma mare. “Când omul are tulburări, încercări în viaţă, foloseşte această apă sfinţită”, a explicat Patriarhul Daniel.
Credincioşii au venit în Dealul Patriarhiei din Bucureşti de la primele ore ale dimineţii. La 11.30, Patriarhul Daniel, mai-marele Bisericii Ortodoxe Române, a ieşit în faţa Catedralei Patriarhale şi a ţinut slujba de sfinţire a apelor. Preafericitul a reamintit la ce se foloseşte agheasma mare. ”Ea este sfinţitoare de suflet, de trup, de locuinţe, de gospodării, este vindecătoare de boli sufleteşti şi trupeşti şi alungă patimile şi duhurile necurate. Cei bolnavi şi cei care nu se pot împărtăşi iau agheasmă mare, iar când omul are tulburări, încercări în viaţă, foloseşte această apă sfinţită”, a explicat Daniel.
Înainte de a da semnalul împărţirii apei sfinţite, Patriarhul a făcut înconjurul catedralei, stropind cu agheasmă credincioşii care s-au călcat în picioare ca să fie udaţi sau măcar să simtă câţiva stropi pe faţă sau pe haine. Apoi, credincioşilor strânşi în Dealul Patriarhiei le-a fost împărţită agheasma mare din cele 24 de butoaie albastre ale Patriarhiei, fiecare cu o capacitate de 500 de litri. Apa a fost adusă de la izvorul din Parcul “Grădina Maicii Domnului” al Reşedinţei Patriarhale. Acesta nu este accesibil decât înalţilor ierarhi, intrarea făcându-se din biroul Patriarhului.
Crucea din faţa Catedralei Patriarhale, un schelet de fier îmbrăcat cu cetină de brad şi împodobit cu flori, nu a mai fost umplută cu gheaţă, ca în anii trecuţi, când credincioşii se călcau în picioare pentru a o atinge. Ieri lumea s-a înghesuit în momentul în care a început împărţirea agheasmei. Bidoane, sticle, ulcioare şi, în general, orice obiecte bune pentru colectat lichidul sfânt au fost scoase repede din sacoşe de credincioşi şi agitate cu rugăminţi stăruitoare spre ”aleşii” care se ocupau de umplere. ”Te rog, dă-mi şi mie, că stau de trei ore în frig”, ”Minte, acum a venit şi se bagă în faţă”, ”Am copii” sau “Ba nu ai, minţi” – sunt câteva dintre strigăturile din mulţimea strânsă de-a lungul gardurilor care separau butoaiele de norod.
Flash news
“M-a lovit cu pumnii”. La Constanța, una dintre cele trei cruci aruncate ieri în Marea Neagră de IPS Teodosie a fost prinsă de o tânără. Femeia acuză că un alt înotător i-a smuls-o din mână şi a lovit-o. „Am ridicat crucea, iar el a venit şi mi-a smuls-o. I-am spus să mi-o dea înapoi şi m-a lovit cu pumnii şi cu picioarele”, acuză tânăra.
Botezul cailor. Pentru tinerii din Smeeni (Buzău), ziua de Bobotează este singurul prilej de a se făli cu priceperea în mânuirea hamurilor sau cu frumuseţea armăsarilor. După ce preotul sfințește apa pentru oameni, el stropește cu agheasmă animalele aduse la poarta bisericii. Ţăranii consideră că botezul cailor fereşte animalele de toate relele. După ce patrupedele primesc botezul, pe ulițele satului se desfășoară parada călăreţilor.
Cruce de gheață. Nu mai puțin de 12.000 de litri de agheasmă au fost împărţiţi credincioşilor la Galați. Crucea aruncată în apele Dunării de către ÎPS Părintele Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos a fost recuperată de un șomer în vârstă de 36 de ani. La Galaţi a fost singura slujbă de Bobotează unde preoţii au adus în faţa credincioşilor o cruce din gheaţă, datorită ajutorului dat de o firmă locală specializată în depozitarea produselor alimentare.
Fasole și vin fiert. Credincioşii au înfruntat frigul şi au venit pe malul Borcei, în Parcul Central din Călăraşi. Pentru al nouălea an consecutiv, crucea aruncată în apă de Presfințitul Vincențiu, episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, a fost adusă la mal de culturistul Ştefan Boscornea (35 de ani), fost membru al Legiunii Străine. 2.000 de porţii de fasole cu ciolan şi 300 de litri de vin fiert au fost pregătite de autorităţi pentru mulțime.
«Steagul cu geavrele»: mii de batiste cusute de fetele nemăritate
Obicei unic în România! Ziua de Bobotează are o semnificaţie aparte pentru sătenii din Morteni (Dâmboviţa), unde are loc un adevărat ritual: „Steagul cu geavrele”. Obiceiul constă în împodobirea unor prăjini lungi de câte 14 metri cu mii de batiste colorate, cusute manual de fetele nemăritate. Steagurilor li se adaugă panglici de mătase și ciucuri colorați din lână. În capatul prăjinei sunt puse o cruce din lemn şi un fir de busuioc. Steagurile sunt purtate de şapte sau nouă tineri necăsătoriţi, îmbrăcaţi în costum naţional, care trebuie să meargă la fetele din comună să adune geavrelele, mai ales că un singur steag trebuie împodobit cu cel puţin 1.000 de batiste. În dimineaţa de Bobotează, geavrelele sunt sfinţite de preot, după care tinerii merg cu ele din casă în casă. Potrivit tradiţiei, vizita flăcăilor de Bobotează aduce noroc în gospodării. Din bătrâni se spune că, dacă nu-i primești pe stegari, vei avea un an plin de ghinioane, astfel că gospodarii îi aşteaptă cu cele mai alese bucate sau cu bani.
De 11 ani, el scoate crucea din apele reci ale Gilortului
Tradiția de Bobotează, când preotul aruncă crucea în apa râului Gilort, a continuat și anul acesta în comuna gorjeană Bengești - Ciocadia, unde sătenii se adună după Slujbă la malul apei. De 11 ani, Marian Ciungu sare după cruce în apele reci ale Gilortului și reușește s-o aducă la mal. Anul acesta, tânărul de 37 de ani a avut concurență, căci un alt flăcău curajos din comună a sărit în apele Gilortului să scoată crucea. Ciungu e convins că, dacă sari în apă de Bobotează, ai noroc și sănătate. De altfel, el nu s-a temut niciodată că s-ar putea îmbolnăvi din cauza apei foarte reci. „Preotul aruncă o cruce în apă şi mai mulţi bărbaţi sar pentru a o aduce înapoi. Primul care ajunge la cruce primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot restul anului. În trecut, bărbatul care aducea crucea la mal primea daruri de la domnitorul ţării”, spun etnografii gorjeni.
