Legea moștenirii 2025: Cine primește averea în familie și cum se împart bunurile între rude. Iată cum riscați să pierdeți dreptul legal asupra moștenirii
Codul Civil clarifică care este legea moștenirii 2025. Cine din familie primește, de fapt, averea și cum se împarte totul între rude. Avocații raportează că modificările sunt făcute în ultimul moment. Aflați cum vă puteți pierde dreptul legal.
Trebuie să știți că moștenirea este un drept care se face în conformitate cu anumite reguli stricte. Potrivit legii moștenirii pentru 2025, aceasta se cuvine soţului supravieţuitor şi rudelor defunctului, cum ar fi descendenţii, ascendenţii şi colateralii acestuia, după caz.
Conform lege5.ro, descendenţii şi ascendenţii au dreptul la moștenire indiferent de gradul lor de rudenie cu defunctul. Pe de altă parte, rudele colaterale sunt îndreptățite să primească moștenire doar până la gradul al patrulea inclusiv. Autoritățile române mai precizează că, în lipsa moștenitorilor legali sau testamentar patrimoniul defunctului se transmite comunei, orașului sau municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii.
În mod similar, este important să se știe cine sunt moștenitorii favorizați pentru a se asigura că aceștia primesc averea. Aceștia sunt tatăl și mama defunctului, astfel cum se indică în Legea moștenirii din 2025. În plus, frații și surorile, precum și descendenții aflați în al patrulea grad de rudenie cu defunctul, sunt, de asemenea, moștenitori colaterali privilegiați. Aceste două categorii sunt luate în considerare pentru moștenire dacă descendenții nu îndeplinesc condițiile necesare pentru a primi bunurile.
Tipul de succesiune
Moștenitorii care doresc să dobândească moștenirea lăsată de defunct trebuie neapărat să ia în considerare principalele tipuri de moștenire. Cele două tipuri de moștenire sunt moștenirea legală și moștenirea testamentară.
Moștenirea testamentară se aplică în cazul în care defunctul a lăsat un testament înainte de decesul său. Scopul unui testament este de a decide cine primește toate bunurile persoanei decedate atunci când aceasta moare. În acest caz, testamentul are unul sau mai mulți moștenitori legali. Acești moștenitori pot fi sau nu rude cu persoana care a făcut testamentul. Pentru ca un testament să fie luat în considerare, trebuie să fie un testament olograf, scris de mână, sau notarial. Din păcate, acesta poate fi contestat în instanță și declarat nul.
Testamentul notarial servește aceluiași scop ca și testamentul olograf, dar are o valoare juridică mai mare, deoarece este redactat în prezența unui notar și a doi martori. De asemenea, este păstrat în biroul notarului. Testamentarul trebuie să fie în deplinătatea facultăților mintale.
A doua formă de moștenire este cea legală, care se aplică atunci când o persoană moare, dar nu lasă un testament sau nu include toate bunurile în testament. După deces, orice posesiune neinclusă în testament este supusă procedurii de succesiune, iar moștenitorii legali pot beneficia de o parte din avere, în funcție de gradul de rudenie pe care aceștia îl aveau cu persoana decedată.
Cine nu are dreptul la moștenire
Legea moștenirii 2025 prevede, de asemenea, cine nu are dreptul la moștenire. Legea este foarte clară în această privință. O persoană care a fost condamnată penal pentru tentativă de omor a celui care lasă averea poate pierde acest drept legal.
O altă situație în care o moștenire poate fi pierdută este atunci când o persoană a fost condamnată penal pentru tentativă de omor a unui moștenitor, pentru a îl înlătura din linia succesorală. Sunt declarate nedemne de acest drept și alte categorii, la maximum un an de la deschiderea moștenirii. Aceasta include persoanele condamnate penal pentru fapte de violență fizică ori morală sau sau acte intenționate care au dus la decesul persoanei care lasă moștenirea, precum și persoanele care au ascuns, modificat sau distrus cu rea intenție testamentul persoanei care lasă moștenirea. Legea mai prevede că orice persoană care împiedică testatorul să facă, să modifice sau să revoce testamentul pierde dreptul de a primi bunurile acestuia.
Legea din România prevede că rezerva succesorală este o parte din moștenire, la care are dreptul o categorie de moștenitori, numiți și rezervatari. Aceștia sunt îndreptățiți să primească cel puțin jumătate din moștenire. Acest drept este acordat și împotriva voinței defunctului, fie prin liberalități (act juridic prin care o persoană dispune bunurile sale, în tot sau în parte, în favoarea unei alte persoane) sau dezmoșteniri.
În conformitate cu Codul Civil, moștenitorii rezervatori sunt soțul supraviețuitor, copiii, nepoții și descendenții privilegiați (părinții, dar nu și frați). Această prevedere legislativă este menită să protejeze moștenitorii cu drept de rezervă împotriva actelor sau deciziilor testatorului care ar putea să îi facă să piardă bunurile la care au dreptul.
