Liviu Dragnea, la tribunal în dosarul ”Fraudă la referendum”
Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, este prezent, luni, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Potrivit Mediafax, curtea judecă apelul din dosarul în care este Dragnea este acuzat, alături de alţi 70 de inculpaţi, de fraude la referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu
Liviu Dragnea a spus, la intrarea în sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că nu vrea să facă nicio declaraţie privind dosarul în care este judecat.
"Nu comentez. Nu am ce să comentez", a spus Dragnea, înainte de începerea şedinţei de judecată.
Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) judecă, luni, primul termen al apelului în dosarul "Fraudă la referendum". Preşedinele ICCJ, Livia Stanciu, este preşedintele completului de judecată, din care mai fac parte Angela Dragne, Luciana Mera, Luminiţa Zglindea şi Maria Francisca Vasile.
Liviu Dragnea declara duminică, la Alexandria, după ce şi-a lansat candidatura la şefia PSD, că are speranţa că, mai devreme sau mai târziu, "adevărul iese la iveală şi dreptatea va triumfa".
Dragnea a fost întrebat dacă dosarul său este motivul pentru care a declarat, la lansarea candidaturii la şefia PSD, că există un risc pentru el, liderul partidului spunând că nu vrea "să amestece lucrurile".
"Ce am spus este suficient. Eu în general am speranţe că întotdeauna, mai devreme sau mai târziu, adevărul iese la iveală şi dreptatea va triumfa. Este o speranţă care m-a animat tot timpul în viaţa. (...) Este o speranţă pe care nu vreau să mi-o pierd niciodată", a spus liderul interimar al PSD.
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost condamnat în 15 mai, de instanţa supremă, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Dragnea a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Prin aceeaşi sentinţă, alţi inculpaţi din dosarul au primit pedepse de închisoare cu suspendare sau au fost achitaţi. Decizia a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi de unii dintre inculpaţi.
Procurorii DNA arată, în apelul din dosarul "Fraudă la referendum", că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este prea mică raportat la gravitatea faptelor sale, acesta acționând ca și cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi "extrase din casă prin oferirea de spectacole cu clovni" sau "cu forţa".
DNA arată, în motivele de apel, că instanţa a greșit individualizarea pedepsei aplicate lui Liviu Dragnea, "cuantumul simbolic de un an închisoare şi modalitatea de executare cu suspendare fiind incompatibile cu gravitatea infracțiunii de folosire a influenţei funcţiei de conducere din partid pentru obţinerea cvorumului la referendum, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000".
Procurorii mai arată că în mod greşit au fost achitaţi alţi 45 de inculpați, dintre care opt au avut calitatea de preşedinţi secţii de votare, iar 37 au fost membri ai unor secţii de votare. Astfel, magistraţii cer judecătorilor condamnarea lui Liviu Dragnea şi a celorlalţi 45 de inculpaţi la pedepse "în cuantum concordant gravităţii faptelor".
Potrivit procurorilor anticorupţie, instanţa de fond a reţinut că probatoriul administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti confirmă infracţiunea reținută în sarcina lui Dragnea.
"Concluzia logică ce se desprinde din întregul material probator, a reţinut Instanţa Supremă de fond, este aceea că inculpatul Liviu Dragnea, în calitatea sa de coordonator al campaniei electorale, a fost cel care a dispus trimiterea mesajelor către coordonatorii judeţeni, acestea reprezentând solicitări de acţiuni efective de natură a îmbunătăţi procentul de prezenţă la vot. De asemenea, şi modul imperativ de formulare a mesajului exclude varianta ca el să fi provenit de la o altă persoană: «Veţi primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmaţi cu stricteţe instrucţiunile».Aşa fiind, Înalta Curte, prin reţinerea vinovăţiei inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu pentru transmiterea mesajelor mai sus arătate, a sancţionat folosirea de mijloace ilicite în acest scop, ce au transformat un demers legal într-unul contrar legii, dar că această faptă are un pericol social redus", au scris procurorii în motivele de apel.
Procurorii menţionează că, prin transmiterea unei adrese în 13 iulie 2012 se solicita oferirea de recompense materiale persoanelor care participă la vot, prin: "organizarea unor tombole cu numeroase premii în fiecare localitate de către organizaţia de partid cu sprijinul unei organizaţii neguvernamentale; sprijinirea organizaţiilor mass-media locale pentru organizarea în paralel a unor tombole similare; oferirea de servicii gratuite (acces gratuit în diferite locaţii sau evenimente condiţionat de dovada participării la vot); organizarea de evenimente cu clovni, baloane, zâne şi «vă cer ca în cel mai scurt timp să comunicaţi măsurile dispuse»".
În concluzie, procurorii DNA susţin că demersurile lui Liviu Dragnea demonstrează că "vocația și pasiunea sa, ca persoană cu poziţie de autoritate şi influenţă, a fost de a impune alegătorilor să voteze…- «mai adu-i p-ăia de pe la ţară!»".
"Libertatea de alegere pe care o au cetăţenii şi dreptul de a vota sau nu au fost tratate de inculpatul Dragnea Nicolae Liviu ca un moft al acestora și nu ca un imn al demnității umane și libertății de opțiune. Deși, libertatea votului este un drept care trebuie apărat cu orice preț , fiind dovadă palpabilă a libertății individului, inculpatul Dragnea Nicolae Liviu a acționat şi s-a manifestat ca și cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi extrase din casă prin oferirea de specatcole cu clovni, baloane şi zâne sau chiar cu forța, conform voinței şi interesului inculpatului: «Băi, dar organizaţi-vă să mi-i aduceţi pe toţi la vot, băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe»", au mai arătat procurorii.
Anchetatorii susţin că, în aceste condiţii instanţa de fond a apreciat pericolul social redus al faptei, implicit cuantumul modic şi modalitatea de executare a pedepsei aplicate lui Dragnea, numai prin raportare la accesarea fără drept a datelor personale, fără a analiza şi încălcarea libertăţii de vot şi "modul umilitor în care acesta a tratat electoratul
