Locuri pe care le pot lovi teroriştii în România
Spaţiul european se află într‐un proces de transformări demografice cu implicaţii strategice. Atacurile teroriste de la Paris, din data de 13 noiembrie, au sporit măsurile de securitate în toate ţările central-europene şi nu numai. În contextul în care Europa se confruntă în aceste momente cu un adevărat exod al refugiaţilor sirieni, numărul acestora crescând vertiginos de la o zi la alta, forţele de ordine şi serviciile de informaţii sunt în stare de alertă şi tratează cu seriozitate orice ameninţare.
La câteva zile după atentatele teroriste de la Paris, fostul şef al statului, Traian Băsescu atrăgea atenţia asupra pericolelor la care România este expusă. Deşi ne place să credem că suntem feriţi de pericolul terorist, ţara noastră îndeplineşte criteriile după care aparent teroriştii se ghidează, criterii amintite chiar de fostul preşedinte al României. Acesta a afirmat că România „îndeplineşte toate condiţiile să fie ţintă”. E predominant creştină, face parte din UE şi NATO şi e pe punctul de a renunţa la politica de ţinere la distanţă a imigranţilor.
Ne aflăm la mai bine de 10 ani de la aderarea României la NATO și la 8 ani de la intrarea țării noastre în Uniunea Europeană ca membru cu drepturi depline şi în aceste momente, poate pasivitatea nu e cea mai bună alegere. În timp ce starea de alertă în ţările UE a fost prelungită, iar în Belgia autorităţile sunt pe jar din cauza ameninţărilor teroriste, Serviciul Român de Informaţii (SRI) păstrează un nivel precaut al sistemului naţional de alertă. Click! vă spune care sunt obiectivele de interes naţional care ar putea fi o tentaţie pentru terorişti şi cum sunt ele apărate.
Metroul din Bucureşti
Poate cel mai vulnerabil obiectiv de interes naţional, metroul bucureştean se află sub monitorizarea SRI, dar zecile de puncte de acces de pe harta acestuia şi numărul mare de călători, aproximativ 600.000 zilnic, face imposibilă detectarea la timp a unei situaţii potenţial periculoase. Cu toate acestea, angajaţii dispeceratului central Metrorex au proceduri pentru eliminarea ameninţărilor teroriste, care, din fericire sau din păcate, nu au putut fi testate corespunzător. Exerciţii pentru perfecţionarea modului de intervenţie în aceste situaţii se fac o dată pe an, insuficient pentru îmbunătăţirea timpului şi a modului în care aceasta este efectuată.
Palatul Parlamentului
Emblema Capitalei, Casa Poporului, nu e o ţintă grea pentru terorişti, mai ales că în clădirea Parlamentului se poate intra cu uşurinţă. Nu la şedinţele Senatului sau ale Camerei, ci în sălile de expoziţii sau cu prilejul tururilor ghidate pentru turişti. Atacatorii nici nu trebuie să-i ameninţe pe parlamentari, e suficient să zdruncine imaginea celei mai cunoscute clădiri din ţară şi să curme viaţa oricărui cetăţean european şi creştin care o vizitează.
Centrala nucleară de la Cernavodă
Un alt punct sensibil pe harta României o reprezintă cele două reactoare care fac parte din Centrala nucleară de la Cernavodă. Acestea asigură aproximativ 23% din consumul de energie electrică al ţării şi lovirea acestora ar produce o criză electrică, sistemul naţional de distribuţie nefiind niciodată solicitat pentru a acoperi o eventuală lipsă a energiei generate la Cernavodă. Centrala beneficiază de mai multe sisteme de securitate şi de planuri de intervenţie în funcţie de tipul ameninţării. Conducerea societăţii susţine că acest obiectiv de interes naţional şi european este protejat în caz de ameninţare teroristă, graţie echipamentelor noi de supraveghere achiziţionate în ultimii ani, care au costat peste 60 de milioane de euro.
Uzinele de apă
Bucureştiul este alimentat cu apă potabilă provenită de la trei uzine care funcţionează în afara oraşului (Crivina, Arcuda şi Roşu). Apa este captată din râul Argeş şi tratată pentru a putea fi consumată în condiţii de securitate. Uzinele de apă beneficiază de sisteme de detectare şi alarmare în caz de efracţie, de supraveghere video, dar nu sunt apărate cu arma în mână. În contextul în care autorităţile belgiene au fost alertate că militanţi ISIS ar intenţiona să saboteze uzinele şi rezervele de apă potabilă din această ţară, se ridică întrebarea cât de protejate sunt cele de la noi. „Deocamdată nu avem nici un motiv să ne temem. Avem tot ce ne trebuie pentru a fi în siguranţă, însă aceste măsuri de securitate nu pot fi comunicate. Oricum, noi suntem în stare de alertă de multă vreme, iar acest lucru nu are nimic de-a face cu evenimentele recente din capitala Franţei”, ne-a spus Epsică Chiru, directorul general adjunct al companiei Apa Nova.
Gara de Nord
Cea mai mare staţie feroviară a României este un alt punct strategic al Capitalei, un loc prin care zilnic trec aproximativ 20.000 de oameni, numărul crescând în perioada sărbătorilor religioase. Aproximativ 350 de trenuri, aparţinând CFR sau private, pleacă şi sosesc zilnic de aici. Închiderea circulaţiei în acest punct strategic ar devia către şoselele patriei un număr foarte mare de persoane, iar infrastructura există la acest moment în România nu ne garantează faptul că situaţia va fi gestionată cu eficienţă.
Spaţiile comerciale (mall-urile)
Peste 16 mall-uri se află în capitală în acest moment şi în ritmul în care acestea se construiesc e foarte posibil ca numărul lor să crească în continuare. Deşi zilnic acestea au un număr imens de clienţi care se perindă prin ele, măsurile de securitate lasă de dorit. Adesea observăm doar forţe de pază şi protecţie ale unor companii private, într-un număr mult prea mic faţă de numărul de clienţi. Controlul celor care vin în mall este practic inexistent, iar parcările acestora, adesea subterane, pot fi folosite de eventualii terorişti acestea având doar supraveghere video în cel mai bun caz.
Ce obiective naţionale de securitate are România pentru perioada 2015-2019
Promovarea intereselor naţionale de securitate se realizează prin stabilirea unor repere ale efortului statal, concretizate în obiective naţionale de securitate. Potrivit Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării asumată de preşedintele Klaus Iohannis pe perioada de desfăşurare a mandatului său, obiectivele naţionale de securitate vizează următoarele:
- consolidarea capacităţii naţionale de apărare menită să asigure integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa României, precum şi securitatea poporului român;
- asigurarea eficienţei sistemelor naţionale de prevenire şi gestionare a situaţiilor de criză, interne şi externe, militare sau de natură civilă;
- consolidarea securităţii şi protecţiei infrastructurilor critice ‐ energetice, de transport şi cibernetice ‐, precum şi a securităţii alimentare şi a mediului;
- prevenirea reacţiilor şi tendinţelor radicale sau extremiste, prin respectarea pluralismului în societate și cultivarea toleranţei la nivelul societăţii civile;
- consolidarea profilului României în NATO şi Uniunea Europeană, prin contribuţii atât conceptuale, cât şi operaţionale;
- respectarea principiilor şi valorilor fundametale ale Uniunini Europene;
- consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, inclusiv în domeniul economic şi comercial;
- asigurarea securităţii în regiunea Mării Negre;
- aprofundarea cooperării cu statele vecine şi cu cele din flancul estic al NATO;
- promovarea intereselor politice, economice şi de securitate în regiuni de relevanta strategica pentru ţara noastră.
