Luni, 7 martie începe Postul Păresimilor, cel mai important al ortodoxiei
Postul Mare, denumit și Postul Păresimilor, cea mai importantă perioadă de pregătire pentru Sărbătoarea Sfintelor Paşti, începe luni, 7 martie 2022. Postul Păresimilor este cel mai aspru şi mai lung dintre cele patru posturi mari din Biserica Ortodoxă.
Postul Păresimilor, aşa cum mai este cunoscut Postul Mare de Paști, este cel mai aspru şi mai lung dintre cele patru posturi mari din Biserica Ortodoxă. În cea mai importantă biserică a României, Catedrala Patriarhală se vor organiza săptămâna viitoare slujbe speciale, la orele 7.00 și 16.00
Ce trebuie să știți despre Postul Păresimilor
Termenul „păresimi“ semnifica în vechime, toată perioada postului Sfintelor Paşti. Cuvântul desemna cele patruzeci de zile ale postului, „quadragesima“ însemnând „patruzeci“ în limba latină. În calendarul sărbătorilor tradiţionale, păresimile marchează acum mijlocul Postului Mare, ziua fiind numită şi Mijlocul Păresimilor.
”Tradiţia populară a păstrat cuvântul pentru a desemna Postul Mare, apoi pentru mijlocul Postului mare (…) care cădea întotdeauna într-o zi de miercuri, la mijlocul postului“, după cum a explicat Ovidiu Focşa, muzeograf la Muzeul Etnografic al Moldovei pentru ziarullumina.ro
Postul Mare este o imitare a postului aspru pe care Mântuitorul l-a ţinut în Pustia Carantaniei înainte de a-şi începe propovăduirea. Postul de 40 de zile este simbolul unei călătorii spirituale spre înnoire: potopul a durat 40 de zile şi 40 de nopţi; Moise a stat 40 de zile în Muntele Sinai înainte de a primi Legea; evreii au călătorit 40 de ani prin pustiu din robia egipteană şi până în Ţara Sfântă.
Regulile în Postul Păresimilor
-în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă;
-în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă din Săptămâna Patimilor, la fel;
-miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn;
-în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin;
-se dezleagă la vin şi untdelemn în următoarele zile: Sfinţii Patruzeci de Mucenici (9 martie), Joia Canonului Celui Mare, înainte şi după prăznuirea Bunei Vestiri (24 şi 26 martie) şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie). La praznicul Bunei Vestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă şi la peşte.
