Masca obligatorie în Capitală. Pentru unii da, pentru alţii ba!
Un oraş în care s-a dat cu o substanţă ucigaşă sau scena imensă a unui film horror. Sute de oameni străbat muţi bulevardele cu masca pe figură. Aşa se înfăţişa marți Capitala României, în prima zi în care s-a instituit obligativitatea purtării măştii şi pe stradă.
În cele mai aglomerate locuri din Bucureşti, la Piaţa Unirii sau în Piaţa Romană, oamenii purtau masca, deşi nu vedeai picior de poliţist. Cum intri însă pe străzile lăturalnice sau în cartierele muncitoreşti, purtatul măştii devine o loterie, iar cei care totuşi se încăpăţânează să respecte regulile sunt priviţi ca insecte rare. Nimeni nu pare speriat de amenda de 2.500 de lei care poate fi dată de autorităţi pentru lipsa măştii sanitare.
”Ce-ai mă, te-ai stricat? Dă masca aia jos şi vorbeşte corect!”, strigă Nicu, vânzător la buticul de pe str. Gheorghe Petraşcu. ”Te alinţi sau faci mişto! Nu vine boala aici. Ăştia poartă măştile să fie interesanţi. La muncă nu vă duceţi... mama voastră”, strigă şi Tanti Lina de pe o bancă privind supărată către doi tineri care trec prin faţa ei cu masca pe figură.
Dacă pe marile bulevarde trecătorii care nu poartă masca regulamentar se conformează imediat cum te uiţi mai lung la ei sau ajung lângă un grup mai mare de oameni, în restul oraşului lipsa măştii a devenit dovadă de bravură.
«Ce n-a reuşit Ceauşescu a reuşit COVID-ul»
În Centrul Istoric, kilometrul 0 al distracţiei şi emblema oraşului, aerul de tristeţe şi dezolare plutea peste tot, ca un nor aducător de gânduri negre. Aproape nimeni nu purta masca regulamentar de parcă această frondă ar fi adus înapoi clienţii pierduţi sau vremurile de odinioară în care lumea se călca în picioare fără griji pentru un loc în stabilimentele de aici.
Majoritatea restaurantelor şi cluburilor din cel mai mare vad comercial al oraşului aveau uşile încuiate, multe deveniseră depozite de materiale sau mobilier stradal, câteva se încăpăţânau să ţină terasele deschise.”Uitaţi-vă bine că peste o lună dacă o ţine aşa o să se închidă tot. Ce nu a reuşit Ceauşescu, cele mai mari urgii care ne-au lovit după Revoluţie o să reuşească COVID-ul şi autorităţile”, strigă de la o masă pe str. Smârdan o ospătăriţă supărată. Ici-colo, la mesele lăsate de unele cârciumi doar-doar o veni cineva, personalul rămas te îmbie, dar nici ei nu sunt prea convinşi că ai veni. Pe unele uşi administratorii au făcut haz de necaz şi au pus inscripţii anti-COVID sau mici epistole către clienţi.
Magazinele de suveniruri sunt pustii, hotelurile doar construcţii goale. Din când în când, câte o pisică aleargă de colo-colo. ”Să-i puneţi botniţă sanitară şi ei”, strigă un tip şi de peste tot se aud glume şi sudălmi despre guvern şi COVID. Încercăm uşa de la Treatrul de Comedie: încuiată. ”Au încuiat cultura, distracţia, o să pună lacăt pe ţară”, ne spune un ospătar care se plictisea la o masă.
