Meseriile-vedetă de care tinerii români fug: „Au scăzut drastic condițiile care să-i motiveze”
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) se confruntă cu cel mai mare deficit de personal din ultimii 35 de ani, iar numărul tinerilor care aleg o carieră în acest domeniu este în continuă scădere. Motivele? Salarii neatractive, instabilitate profesională și lipsa unei imagini solide și respectate în societate.
În ultimii doi ani, pensionările în masă și lipsa recrutărilor eficiente au dus la un dezechilibru uriaș în structurile MAI, scrie Adevarul.ro.
Potrivit datelor oficiale, în 2023 aproximativ 10.000 de angajați ai ministerului și-au încetat raporturile de serviciu, iar în 2024 numărul a ajuns la 5.700. Cel mai mare exod s-a înregistrat în decembrie 2023 și iunie 2024, lunile cu cele mai multe pensionări.
În prezent, deficitul de personal din MAI este de aproximativ 37.000 de persoane, echivalentul a 22,5% din totalul necesar de angajați. Acest gol se resimte în toate structurile ministerului: Poliție, Jandarmerie, Pompieri și alte unități esențiale pentru siguranța publică.
De ce nu mai atrage meseria de polițist?
Fostul șef al Poliției Române, chestorul Nicolae Berechet, explică această criză profundă din sistem. Pe lângă deficitul numeric, el evidențiază și un deficit de capacitate funcțională – adică lipsa motivației reale a tinerilor de a îmbrățișa această meserie.
„Pofta de a face profesia asta parcă e un pic mai scăzută la generațiile mai tinere. Instabilitatea se datorează în principal modului în care este organizată și condusă instituția.
Dacă nu le creezi tinerilor posibilitatea de a se integra, dacă nu le oferi stabilitate și mijloace materiale atractive, oamenii nu vor sta în sistem doar de dragul meseriei de polițist. În urmă cu mai mulți ani, admiterea în școlile Ministerului de Interne era extrem de aglomerată. Acum, interesul a scăzut considerabil”, explică Berechet.
Un alt motiv major care îi îndepărtează pe tineri este imaginea profesiei în societate. Lipsa respectului și încrederii în poliție, expunerea frecventă a cazurilor de corupție și nivelul scăzut de pregătire al unor cadre afectează atractivitatea meseriei. „Oamenii privesc cu reținere poliția, mai ales când văd polițiști slab pregătiți, implicați în fapte de corupție sau incapabili să gestioneze situații dificile”, adaugă Berechet.
Salarii mici, condiții precare și o imagine șifonată
Unul dintre cele mai mari obstacole în atragerea tinerilor către o carieră în structurile MAI este pachetul salarial și condițiile de muncă.
„Tinerii nu și-au pierdut apetitul pentru profesia de polițist, dar au scăzut drastic condițiile care să-i motiveze. Nu mai percep această meserie ca fiind stabilă, apreciată și bine poziționată în raport cu alte locuri de muncă finanțate de la bugetul de stat. Nemulțumirea generală față de salarii și lipsa beneficiilor îi determină să caute alte oportunități”, explică Berechet.
De asemenea, lipsa de integrare a polițiștilor în societate contribuie la acest declin. „Nu s-a făcut nimic pentru ca polițistul să fie bine implementat în societate, să fie respectat și perceput ca o necesitate pentru mai multă ordine și liniște. În schimb, percepția publică rămâne negativă, iar tinerii se gândesc de două ori înainte de a alege această carieră”, adaugă fostul șef al Poliției Române.
O pregătire învechită, departe de realitățile actuale
Un alt punct slab al sistemului este nivelul de instruire al polițiștilor, care nu ține pasul cu provocările moderne.
„Este anacronic să fii mulțumit că un polițist învață să meargă pe bicicletă în condițiile în care tehnologia a avansat enorm. Dronele, inteligența artificială și alte mijloace moderne ar trebui integrate în pregătirea lor. În alte țări, poliția este mult mai bine antrenată și dotată. La noi, există o reticență și o rămânere în urmă care nu fac decât să adâncească criza”, subliniază Berechet.
