Monumentul lui I.C. Brătianu domină, prin absență, Piața Universității. Trebuia să fie gata de Centenarul Marii Uniri
Fix în rondul de la Piața Universității se află delimitat de mai multă vreme o împrejmuire circulară. Acolo se tot așteaptă amplasarea monumentului dedicat lui Ion C. Brătianu, monument ce a existat în acel loc în perioada 1903-1948. Mai puțini știu că pe axul situat între Universitate și Piața Romană, mai existau alte două statui: cea a lui Take Ionescu, creatorul Partidului Conservator-Democrat și, chiar în mijlocul Pieței Romane, cea a fostului mare lider conservator, Lascăr Catargiu.
De aproape doi ani, Primăria Capitalei încearcă să se țină de promisiunea de a amplasa câteva monumente dedicate marilor personalități ce au contribuit la crearea statului român independent, dar și a României Mari. Gândite spre a celebra Centenarul Marii Uniri, ele nu sunt gata nici acum, la finalul verii lui 2019. Prima dintre ele ar fi monumentul dedicat lui I.C. Brătianu, marele lider liberal (a nu se confunda cu fiul său, Ionel (sau I.I.C.) Brătianu), fostul pașoptist, mijlocitor al sosirii prințului Carol în România și conducător al guvernului liberal ce a condus lupta pentru independența României, în 1877. În Bucureștiul de dinainte de regimul comunist, uriașul monument trona în PiațaUniversității, el fiind inaugurat în 18 mai 1903, la împlinirea a 12 ani de la moartea șefului „dinastiei Brătianu”. Ansamblul monumental inițial a fost proiectat de marele arhitect Petre Antonescu, realizarea lui concretă aparținându-i sculptorului francez Ernest Henri Dubois. Lucrarea a fost topită de comuniști, în 1948, într-o epocă în care se ridicau alți „idoli” ai timpului.
În încercarea ei de recuperare a unor simboluri ale unei Românii oricum pierdute, Primăria Capitalei și Comisia Centenar 100 au decis să reconstruiască monumentul pentru a-l repune pe vechiul amplasament, alocând 1,5 milioane de euro în acest sens. Din păcate, nici până azi, lucrarea nu a fost amplasată, deși sculptorul Ioan Stoicescu o are deja turnată în bronz. Dimensiunea și greutatea ei, 9 metri înălțime doar soclul din granit și încă 6 metri, statuia din bronz a lui Brătianu, plus zeci de tone greuitate, par a fi creat probleme de susținere a solului în contextul în care pe sub acea zonă se află azi un important tunel de metrou.
Statuia lui Lascăr Catargiu trona, cândva, în Piața Romană
Mai puțini știu că ceva mai departe, spre Piața Romană, dar cam în dreptul terasei de acum a unui cunoscut restaurant fast-food se afla monumentul ridicat în onoarea lui Take Ionescu. Unul dintre cei mai importanți oameni politici din primele două decenii ale secolului XX, mentorul lui Nicolae Titulescu, ministru de externe în timpul Războaielor Balcanice, mare susținător al cauzei românilor transilvăneni și prim-ministru, însă doar pentru o lună, cu puțină vreme înainte de a muri, în iunie 1922. De fapt, foarte aproape se află Strada Take Ionescu, dar și casa în care liderul conservator-democrat a locuit, Statuia a fost inaugurată în 1931, fiind tot opera sculptorului Ernest Dubois.
La nici 200 de metri mai departe, fix în centrul Pieței Romane domina peisajul, din octombrie 1907, monumentul dedicat lui Lascăr Catargiu, care, de altfel, dădea pe vremea aceea, și numele pieței. Marele lider al Partidului Conservator, cel care a salvat, practic, monarhia română, în 1871, când Principele Carol, afectat de atacurile și sentimentele filofranceze și antigermane ale majorității românilor, a fost la un pas de abdicare, a reușit să constituie un mare guvern conservator, stabilizând țara și conducând-o până în preajma Războiului de Independență, dar și oferind, practic, ocazia ca viitorul rege Carol I, secondat de liberali, de astă dată, să dovedească ce poate. Monumentul a fost realizat de un alt sculptor francez, Marius Jean Antonin Mercie. În cazul acestei lucrări, ea s-a păstrat, deși a fost „decapitată” de comuniști, astfel că a fost mai simplu ca un alt sculptor, Ioan Borborea, să realizeze doar capul statui, e drept, într-o manieră pe care unii experți o critică vehement. Monumentul a fost însă reamplasat, nu în Piața Romană, unde îi era locul original, ci căteva sute de metri mai sus, chiar pe Bd. Lascăr Catargiu (fostul Ana Ipătescu), la doi pași de o secție de poliție și mascat meschin de o stație RATB.
Statuile Regelui Ferdinand și Reginei Maria sunt senzaționale, dar lipsesc cu desăvârșire
Tot cu ocazia Centenarului, Primăria Capitalei comandase, în afară de cea a lui I.C. Brătianu, alte trei lucrări: vorba despre monumente dedicate Generalului Berthelot, Reginei Maria, Regelui Ferdinand I și generalului francez Henri Mathias Berthelot Anul Centenar a trecut de mult, însă, din cele 4 statui promise, doar una a fost terminată la timp și amplasată pe domeniul public, respectiv statuia Generalului H.M.Berthelot, inaugurată pe 10 decembrie 2018. Monumentul a fost amplasat în decembrie 2018 la intersecția străzilor General Henri Mathias Berthelot și Luigi Cazzavillan, fiind opera artistei Elena Nucă. Statuia ecvestră dedicată Regelui Ferdinand este realizat de sculptorul Florin Codre – se pare că este deja turnată în bronz, dar au mai rămas alte elemente sculpturale de executat. Ea ar trebui amplasată în Piața Victoriei. În ceea ce privește realizarea monumentului dedicat Reginei Maria a României, municipalitatea nu a desemnat nici măcar sculptorul care va face lucrarea. Amplasamentul propus este Parcul Regina Maria din sectorul 1, București, deși logic ar fi fost ca cei doi, Ferdinand și Maria, să fie cinstiți în același loc prin acele monumente, fiind „cuplul regal” ce a făurit România Mare. Cine știe, poate că cel mai realist lucru ar fi ca toate monumentele plănuite spre a fi realizate de Centenar, ar putea fi gata măcar în toamna lui 2022, de Centenarul Încoronării de la Alba Iulia a Regelui Ferdinand și Reginei Maria.
