„Mor de sete cu apa lângă ei”. Județul din România unde oamenii nu mai au apă: „Parcă trăim un blestem”
Într-unul dintre cele mai bogate județe în resurse de apă din România, mii de oameni trăiesc o situație demnă de absurd: nu au apă. Deși râuri importante precum Siretul, Prutul și Jijia traversează județul Botoșani, iar rețeaua de iazuri și lacuri de acumulare este vastă, localnicii primesc apă cu porția sau nu au deloc.
Sistemul de alimentare, învechit și depășit, lasă comunități întregi fără apă luni întregi. Situația este critică în special în timpul verii, când nevoia este mai mare, atât pentru gospodării cât și pentru animalele din care oamenii își câștigă existența.
Drislea – un sat fără apă, dar cu rețea „funcțională”
Satul Drislea, din comuna Trușești, este printre cele mai afectate. Cei aproximativ 1000 de locuitori au investit în racordarea la rețea, sperând într-un trai mai bun. În realitate, abia dacă primesc apă o dată pe săptămână, iar vara trecută au stat complet fără apă trei luni.
„Apa la Drislea este o problemă foarte gravă. Nu sunt singurele întreruperi, că nu am avut nici acum două săptămâni. Permanent sunt avarii. La o săptămână, două, iarăși se întrerupe. Eu am un băiet bolnav locomotor. Are 26 de ani, nu mai este copil, să-l bag în cădiță să-l spăl. Nu mai putem. Vara trecută trei luni nu a fost apă. Ne urcam pe pereți. Plângeam uitându-ne la robinete”, spune o localnică, potrivit adevărul.
Pe nea’ Vasile l-am găsit lângă căruța sa, descărcând butoaie cu apă adusă de la distanță.
„Parcă trăim un blestem! Își bat joc de noi! Uite, așa car de mă cocoșez apă la animale. Nu mai este deloc. La robinet ba curge, ba nu curge. Este problemă mare cu apa. Fântânile sunt secate”, spune bărbatul.
O vecină adaugă:
„Secate fântânile. Încă de vara trecută. Trei luni au oprit apa. A fost catastrofă. Am ajuns la capătul răbdărilor. Aproape că nu mai este apă la nicio fântână. Și în baza ce dau ăștia la robinet, murim de sete și noi și animalele. Multă lume nici nu mai ține animale. Le dă la sacrificat sau le vinde. Nu mai are cu ce le adăpa.”
„Dacă îi dau apă sălcie de pe cine știe ce văioagă, se îmbolnăvește animalul și moare. Sau mai prinde cine știe ce bacterie și se duce-n lapte. Apă nu pot să le fierb toată ziua. Și nici să le cumpăr apă plată nu pot. Îmi vine să vând tot și să plec în lumea largă. Picătură de apă nu-i. Și Prutul este la 17 kilometri de noi. Nu-i ca la proști?”, adaugă nea’ Vasile.
Facturi mari, robinete goale
În zona viaductului dinspre Trușești, localnicii spun că nu doar lipsa apei îi revoltă, ci și facturile primite.
„Nu vine nimeni să vadă care-i problema. Nu ne răspunde nimeni. Eu am trimis și la dânșii online. Nu mi-a răspuns nimeni. Am sunat, nu răspunde nimeni. Facturile la apă sunt, în schimb, foarte mari. Mai ales în condițiile în care noi nu avem apă și nu consumăm. De unde vin facturile acelea așa de mari? Luna trecută mi-a venit 400 de lei. Pentru ce? Probabil pentru aerul de pe țeavă”, spune o femeie din zonă.
Pentru a supraviețui, oamenii se bazează pe apa îmbuteliată, pe care o cumpără din magazine. Și aici, frustrările sunt la cote maxime.
„Noroc de magazin. Plătim apă de două ori, și la magazin și pe factură. Bătaie de joc. Ba se oprește, ba când vine îi tulbure și nu-i bună de băut. Uite așa trăim noi”, spune o localnică în vârstă.
Dușurile sau o simplă baie au devenit un lux. Oamenii se spală cu apă din butoaie, la lighean, ca în urmă cu o sută de ani.
Conducta lui Ceaușescu și promisiuni pe termen lung
Problema principală, explică autoritățile locale, este conducta magistrală care aduce apa de la Prut. Țeava, extrem de veche, a fost proiectată în regimul comunist pentru a alimenta o fabrică de zahăr.
„Problema este magistrala de la Ștefănești la Trușești. Este de pe timpul fabricii de zahăr. Este foarte veche și sunt avarii dese. Am ajutat și noi operatorul de apă, cu buldoexcavatorul Primăriei, numai să dea drumul mai repede la apă la oameni. Am mai desfundat și noi niște izvoare, am făcut un dig la un iaz la Drislea. Numai să aibă apă la animale”, declară Mihai Puruhniuc, primarul comunei Trușești.
Nova Apaserv, operatorul de apă, promite intervenții… în viitor.
„Pe termen lung acolo vom schimba conducta de aducțiune pe proiectul PDD. Pe termen scurt, în zona cu probleme, vom iniția un proiect rapid prin care vom schimba în jur de 500 de metri de conductă într-o zonă în care avem foarte multe avarii”, afirmă Alin Cirimpei, directorul Nova Apaserv.
Un județ al apelor… fără apă
Problema nu se oprește la Drislea. Criza apei afectează localități întregi: Cerchejeni (comuna Blândești), Flămânzi, Ungureni și multe altele. Toate au același numitor comun: o infrastructură învechită, ignorată timp de zeci de ani.
„Să n-ai apă la robinet în Botoșani, cu ditamai iazurile și râurile? Ajungi să râzi ca prostu-n ogradă și să te întrebi dacă ai înțeles ceva de la viață! Sincer!”, spune un sătean din zona Trușești.
