Munca pe vremea pandemiei: «Casca pe cap, masca pe faţă. N-ai ce face. Trebuie să duci pâine la familie»
Terorizaţi de pandemie, pentru unii români a venit o nouă grijă: canicula. Salariaţii din vehiculele pentru transportul în comun fără aer condiţionat, grataragiii, muncitorii de pe şantiere au intrat într-o ruletă rusească cu soarele: îi doboară sau îl păcălesc. Reporterii Click! au fost să vadă cum reuşesc să supravieţuiască câţiva dintre cei ”condamnaţi”.
Temperatura din termometre urcă vertiginos de câteva zile, pe stradă sunt deja puţini oameni. Este miezul zilei şi nici pe terase nu este multă lume. Este o nouă zi caniculară în Bucureşti şi majoritatea lumii stă baricadată în case, puţini se aventurează pe străzi. Pe şantierele din Capitală muncitorii încearcă să se lupte în acelaşi timp cu doi inamici: trebuie să se ferească de Covid-ul care poate fi oriunde, dar de sus, din cer, vine alt pericol, teroarea soarelui. Când nu mai pot, constructorii se ascund pe ici-pe colo. Tineri sau bătrâni, hârşâiţi pe şantiere din toată lumea sau învăţăcei care acum desluşesc tainele construcţiilor, toţi clachează la un moment dat şi încearcă să se hidrateze într-un fel sau altul.
Şefii şantierelor s-au organizat să ajute oamenii
Unii doar caută un prilej pentru a se ascunde sub copaci sau oriunde este umbră, alţii părăsesc pur şi simplu şantierul să-şi cumpere apă sau suc rece. În unele locuri, însă, mai-marii şantierelor s-au organizat. Pe şantierul pasajului rutier suprateran de la Doamna Ghica lucrează 200 de oameni în două schimburi. Se munceşte cu o grabă nebună pentru că investiţia se realizează între blocuri, sub trafic şi trebuie terminată până la sfârşitul anului.
”Odată la o oră muncitorii au pauză de hidratare, ordonat, pe echipe şi compartimente. Avem dozatoare, umbrare şi vestiare cu aer condiţionat. Lăsăm la latitudinea salariatului cum se odihneşte”, ne spune directorul şantierului Liviu Boajă. În timp ce vorbim, vin năduşiţi şi respirând greu mai mulţi muncitori. În timp ce Niculae nu mai poate şi pune mâna căuş sub dozator şi bea cu nesaţ, Gheorghe îşi umple tacticos o sticlă de juma’ de litru, o goleşte şi o umple iar, ca să aibă la el în timp când lucrează.
În timpul ăsta, în răcoarea containerului-vestiar cu aer condiţionat, Iulian îşi trage sufletul şi, ascuns în întuneric, nu zice nici pâs. După câteva minute îşi ia inima în dinţi şi iese la zăduf, nu are ce face. ”Fără sticla cu apă rece nu poţi să rezişti. Ai casca pe cap, soarele te arde, mai ai şi masca, este jale. Dar ce poţi să faci, trebuie să duci pâine la familie şi trebuie să rezişti”, ne explică Iulian.
Vatmanii, victimele caniculei
Dintre conducătorii mijloacelor de transport, cei mai afectaţi de caniculă sunt vatmanii tramvaielor. Multe dintre vehiculele de acest tip ale Societăţii de Transport Bucureşti au în dotare un aparat de aer condiţionat ciudat. ”Cum ne hidratăm? Foarte simplu! Folosim uşa deschisă pe post de aparat de aer condiţionat. Dar este nevoie şi de apă rece, beau cam doi-trei litri pe zi la un schimb de opt ore”, ne explică Viorel, vatman pe un tramvai STB.
La capătul liniei 21 de la Podul Constanţa, îl găsim în pauză pe un alt vatman, Ion. Şi el foloseşte aparatul de aer condiţionat brevetat de nevoie de salariaţii STB. Îl urmărim cum de sub scaun scoate un pachet, îl desface tacticos, apare o cârpă, o desface şi pe aia, apoi iese la iveală o sticlă învelită în staniol. ”Este arma secretă anti-caniculă. Este apă, o sticlă de un litru, pusă la congelator seara, iar a doua zi dacă o ţii în loc ferit te ajută toată ziua.
Nu singură, mai are doi fraţi. Învelesc sticla în staniol pentru că aşa se păstrează mai bine răcoarea, am învăţat şi eu de la alţii. Trebuie să te adaptezi că altfel este jale”, povesteşte Ion. Cabina de tablă este încinsă ca naiba, dar Ion este obişnuit. ”În fiecare vară ne chinuim aşa. Cine nu poate se lasă”, s-a resemnat salariatul STB.
La fast-food, ca în cuptor
Grataragiii, şaormarii sau pizzarii au de trecut încercări grele în aceste zile. Ei nu se pot feri prea mult de căldura sufocantă pentru că flăcările din cuptoare sau arzătoare îi aduc repede la realitate. Pentru ei aerul condiţionat degeaba merge, căldura vine de peste tot. Mulţi dintre ei părăsesc locul de muncă epuizaţi şi apar doar când vine vreun client. Chiar şi pentru Deniz Kara, un turc adoptat de România şi devenit de-al nostru, grataragiu şi şaormar vechi, să munceşti pe caniculă este o provocare. ”Sunt aproape 100 de grade la grătarul cu cărbuni. Nu poţi să fugi, nu poţi să laşi mâncarea prea mult nici prea puţin pe foc ca să te fereşti de zăpuşeală. Se arde, nu iese bine şi ai probleme cu muşteriii. Şi aşa sunt prea puţini pe pandemia asta şi pe zăpuşeală”, ne explică turcul. Prinşi între teroarea pandemiei şi grija unui loc de muncă, românii aleg să suporte orice doar pentru a nu muri de foame. Nu este de mirare că în toate sondajele, frica de pandemie este surclasată de grija zilei de mâine şi groaza de a nu muri de foame.
Atenție, vin două zile de foc! A fost emis Cod portocaliu de caniculă
În Capitală, vremea a fost călduroasă ieri, cu maxime la orele prânzului de 32°C-33°C. Vântul a suflat moderat. În restul țării, vremea a fost călduroasă în zonele de câmpie și de podiș. În regiunile vestice, disconfortul termic a fost cel mai accentuat. Temperaturile maxime au fost cuprinse între 26°C pe litoral și 35°C în regiunile vestice. Meteorologii anunță că vin două zile caniculare și au emis un Cod portocaliu. Avertizarea este valabilă pentru zonele: Banat, Crișana, Maramureș, Oltenia, cea mai mare parte a Transilvaniei și în jumătatea vestică a Munteniei. Temperaturile maxime vor depăși 36-37 de grade, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități al disconfortului termic. Potrivit ANM, cel mai cald va fi în județele Satu Mare, Bihor, Arad, Timiș, Caraș Severin, Mehedinți. Aici, maximele termice se vor situa între 37 și 40 de grade, iar disconfortul termic va fi deosebit de accentuat. La București, va fi caniculă, cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă va fi de 35-36 de grade, iar cea minimă de 18-20 de grade.
