Muzeul Holocaustului va fi în clădirea Banloc-Goodrich de pe Calea Victoriei
După valurile create de ideea Ministerului Culturii ca sediul viitorului Muzeu al Holocaustului să fie construit pe o bună parte din grădina Muzeului Antipa, miercuri, Parlamentul a rezolvat problema. Adresa muzeului va fi Calea Victoriei, 128, adică în clădirea cunoscută ca Banloc-Goodrich, construită între 1943-1946 ca sediu de birouri și locuințe pentru angajații celei mai mari firme din țară ce producea anvelope.
Dacă înființarea Muzeului Holocaustului fusese deja aprobată prin lege, a durat o vreme pânâ când noii instituții i s-a atribuit un sediu, o adresă. După scandalul iscat acum câteva luni de zvonul că Muzeului Antipa i s-ar lua o bună bucată din grădină pentru ridicarea clădirii noului muzeu, problema a căpătat rezolvare, miercuri, după ce Camera Deputaților a aprobat atribuirea unei clădiri de pe Calea Victorie, cu o suprafață de 8.000 mp, drept sediu al viitorului Muzeu al Holocaustului. Însuși Alexandru Florian, directorul Institutului Naţional de Studiere a Holocaustului din România „Elie Wiesel”, care coordonează proiectul Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România (MNIEHR) s-a declarat plăcut surprins de decizia parlamentarilor. „Necesită modernizare şi consolidare şi amenajări speciale. Din câte ştiu, nu este monument istoric, aşa că intervenţiile vor putea fi făcute mai uşor. Este central, aproape de un alt spaţiu cultural, Palatul Cesianu, e un spaţiu generos”. A declarat acesta, conform adevarul.ro, Imobilul, neutilizat de ani buni, va avea, într-adevăr, nevoie de reconsolidare, el fiind trecut în lista clădirilor din clasa 1 de risc seismic.
Istoria imobilului este strâns legată de istoria firmei Banloc-Goodrich, cea mai mare producătoare de anvelope din sud-estul Europei. Afacerea s-a născut la sfârșitul anilor 30 din asocierea firmei americane BF Goodrich din Akron, Ohio, ce exista încă din 1870, fiind cel mai vechi trust producător de anvelope, cu Societatea Banloc, inițiată de însăși Principea Elisabeta, una dintre surorile Regelui Carol al II-lea, fostă Regină a Greciei între 1922-1924. Banloc era numele domeniului din Banat pe care prințesa îl cumpărase la revenirea în țară după „aventura greacă”. Deși inițial s-a dorit ca sediul fabricii să fie tot la Banloc, până la urmă ea a fost construită în Florești, Prahova, mai aproape de zona petrolieră ce furniza material primă. Inaugurarea uzinei Banloc a avut loc pe 4 iulie 1939, în prezența primului ministru Constantin Argetoianu. La finalul anului 1939, uzina avea aproape 250 de angajați și producea peste 11.000 de anvelope.
Imobilul a fost ridicat în anii 40 pentru angajații firmei ce producea anvelope
Încă din 1938, marele arhitect Octav Doicescu este angajat să proiecteze la București un bloc ultramodern de birouri și locuințe pentru angajați. El va fi ridicat între 1943-1946, fiind acoperit inițial cu o vopsea roșie-vișinie, de unde și denumirea populară de „Palatul roșu”, resturi ale culorii inițiale mai zărindu-se și azi în partea superioară a corpului central al clădirii. La foarte scurt timp, însă, comuniștii preiau întreaga putere în țară, astfel că și clădirea e naționalizată. Fabrica de anvelope devine Uzina Chimică Victoria, iar în 1956 se lansează și gama de anvelope Victoria pentru piața din România. Fabrica există și produce și astăzi, devenind între timp parte a faimosului grup Michelin. Clădirea din Calea Victoriei a fost, în perioada comunistă, sediul unui mare institut de proiectare, IPCMG, fiind, după Revoluție, lăsat, în general, de izbeliște. Abia în 2009, guvernul a preluat administrarea ei și propunându-l ca sediu pentru Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS), dar propunerea nu s-a materializat. Imobilul a rămas părăsit, degradându-se tot mai mult, în ciuda gloriei de altădată și a poziționării lui exclusiviste, pe Calea Victoriei, aproape de Piața Victoriei. Acum, odată cu decizia Parlamentului de atribuire către viitorul Muzeu al Holocaustului poate că va cunoaște o nouă viață.
