Nu Ecaterina Teodoroiu este prima femeie de pe o bancnotă românească

Ultima actualizare:

    Regina Maria a apărut alături de Regele Ferdinand pe bancnota aniversară, cu putere de circulație, de 100 de lei, emisă în decembrie 2018 pentru celebrarea Centenarului Marii UniriFoto: bnr.ro
Regina Maria a apărut alături de Regele Ferdinand pe bancnota aniversară, cu putere de circulație, de 100 de lei, emisă în decembrie 2018 pentru celebrarea Centenarului Marii UniriFoto: bnr.ro

Săptămâna aceasta, Banca Națională a României a anunțat că va lansa în circulație, în cursul anului 2020, bancnota de 20 de lei, prima din România ce va avea chipul unei femei pe aversul, adică pe fața bancnotei. Cea aleasă pentru această onoare este „eroina de la Jiu”, Ecaterina Teodoroiu. Interesant este, însă, că, de fapt, prima femeie de pe o bancnotă românească a fost Regina Maria. Chipul acesteia a apărut lângă cel al Regelui Ferdinand, pe bancnota aniversară, dar cu putere de circulație, de 100 de lei, emisă în ediție limitată în decembrie 2018, pentru omagierea Centenarului Marii Uniri și a celor doi suverani sub care s-a realizat România Mare.

Bancnota de 20 de lei ce va fi lansată pe piață în cursul anului viitor, va celebra o personalitate feminină, aceasta fiind Ecaterina Teodoroiu, simbol al luptei ostașilor români în timpul Primului Război Mondial împotriva ocupanților germani. Alegerea acesteia a fost, într-un fel logică, ea venind în urma unui sondaj făcut în cadrul campaniei naționale „Femei pe bancnote”, inițiate de Janina Nectara Constantin. ”Banca Naţională a României susţine astfel preocupările pentru consolidarea egalităţii de gen, în linie cu iniţiativele altor bănci centrale din lume. De asemenea, BNR marchează încă o dată împlinirea Centenarului României Mari, onorând imaginea unui erou al Marelui Război de Reîntregire”, a anunțat BNR conform news.ro. Interesant este faptul că un alt sondaj de opinie, pe aceeași temă – ce femeie ar merita să apară pe o bancnotă românească - dar din 2012, făcut de ziare.com, dăduse ca rezultat următorul Top 3: locul 1, Regina Maria, cu 47,63% din voturi, locul 2, Ecaterina Teodoroiu, cu mai puțin de jumătate decât prima, adică 19,17% din voturi și locul 3, Ana Aslan, inventatoarea veritabilului elixir al tinereții,  „Gerovitalul”, cu 16,35% din voturile exprimate de participanții la sondaj.

Ecaterina Teodoroiu, „eroina de la Jiu”, o să apară pe bancnota de 20 de lei ce va fi emisă de BNR în cursul anului 2020
Ecaterina Teodoroiu, „eroina de la Jiu”, o să apară pe bancnota de 20 de lei ce va fi emisă de BNR în cursul anului 2020

Trăind, totuși, într-o republică, se pare că BNR a dorit „să împace și capra și varza și lupul”, astfel că în decembrie 2018, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, emitea o bancnotă  aniversară de colecție de 100 de lei, dar cu putere de circulație, pe fața (aversul sau recto) căreia, alături de Regele Ferdinand, era ilustrată Regina Maria. Au fost emise 10.000 de bancnote având, cum spuneam, putere de circulație. Sigur, ele au avut valoare mai ales în ochii colecționarilor, dar strict tehnic vorbind a fost, totuși, pentru prima oară când o bancnotă românească a fost ilustrată cu chipul unei personalităși feminine anume.

Chipuri de femei au apărut și pe bancnote comuniste

De altfel, chipuri de femei sau personaje femine au mai apărut pe bancnotele emise de BNR și în vremea monarhiei, dar și a comuniștilor. Dar ele erau nepersonalizate, fiind, mai degrabă, simboluri ale rolului femeii în societatea românească a timpului și, în general, erau puse pe spatele (pe verso sau reversul) bancnotei. Încă din 1915 întâlnim imaginea unei tărănci cu fuior pe bancnota de 5 lei, lucru ce se repetă în mai multe rânduri, printre altele, pe bancnotele de 500 de lei din 1929, de 1.000 de lei, din 1933, 1934 și 1936 sau pe cea de 5.000.000 de lei din 1942. Personajele feminine sugerau atributele activităților casnice ori ale Agriculturii, Comerțului, dar și Industriei sau Culturii. Însă, cum spuneam, majoritatea acestor chipuri și personaje feminine apăreau pe spatele bancnotelor respective.

Regimul comunist a preluat, în stil propriu, aceste reprezentări. Așa se face că după reforma monetară din 1947 și denominare - când 1 leu nou a înlocuit echivalentul a 20.000 de lei vechi – în 15 iunie 1950 au fost emise bancnotele de 20 de lei (iată și o tradiție continuată, pare-se, azi, de BNR) ce aveau chiar pe fața lor portretul unei femei. Nu una anume, deci, fără identitate, dar simbolizând aportul femeii române la efortul revoluționar al întregului popor de construire a societății comuniste. Lucrul avea să se repete și după noua reformă monetară și denominare din 1952, când apare o bancnotă de 5 lei, cu un alt chip convingător, de femeie dedicată societății comuniste. După aceea, însă, chipul bărbaților – personalizați, însă -  a făcut legea, practic, în totalitate, pe bancnotele emise de BNR. Până acum, când personalități feminine anume, nu anonime sau simbolice, vor începe să fie văzute și pe bancnotele românești.

image
image
image
image
image
image
vant puternic Inquam Photos jpg
Stație de metrou Tudor Arghezi. foto: Sever Gheorghe
iluzie optica jpg
Prințul William și Kate Middleton  foto   GettyImages jpg
hotel intercontinental jpg
Biserica medievală din Densus  Foto Daniel Guță (1) JPG
Palatul Parlamentului - Casa Poporului FOTO Shutterstock
aeroport cluj pixabay jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net