O supraviețuitoare din Colectiv: "Fiți calmi, altfel murim cu toții!"
Supraviețuitorii incendiului din clubul Colectiv din București, de vineri, 30 octombrie, în care 30 de persoane și-au pierdut viața, rememorează cu groază momentele cumplite prin care au trecut. O fac în amintirea celor care s-au bucurat alături de ei, iar acum nu mai sunt, și pentru a spune lumii ce s-a întâmplat cu adevărat în clubul groazei. ”Cineva m-a împins afară, zicând: Fiți calmi, altfel murim cu toții!", a scris Delia Țugui, pe contul ei de Facebook.
Delia Țugui este profesoară la Școala Americană și s-a dus vineri la concertul trupei Goodbye to Gravity împreună cu soțul și cu fiul ei, care studiază tobe de 8 ani de zile. ”L-am dus la toate concertele rock la care am putut, atât ale trupelor româneşti cât şi străine. Niciodată nu ne-am pus problema de siguranță. Comunitatea rock este formată din oameni paşnici, culți, uniți şi pasionați. Profesorii lui sunt muzicieni autentici care muncesc zi lumină cu copiii la Rock School ca să se întrețină, iar seara cântă prin cluburi de genul Colectiv. De ce? Pentru că asta li se oferă”, a spus Delia Țugui.
”Nu aveam de unde să ştim câte ieşiri de urgență au sau nu au”
Delia a ales concertul Goodbye to Gravity pentru că fusese impresionată de trupă la un festival de rock. ”De Goodbye to Gravity am auzit prima oară acum câteva luni, la festivalul I am the Rocker. Ne-au plăcut. Când am aflat că lansează un nou album, am fost toți de acord să mergem să-i vedem.Nu mai fusesem în Colectiv. Nu ştiam nici unde e. Am ajuns cu GPS-ul. Nu aveam de unde să ştim câte ieşiri de urgență au sau nu au. Câte alarme de incendiu au sau nu. Nici măcar nu am reținut de pe afiş că vor avea show de artificii. Ne-am dus la un concert. Atât”, a mai scris Delia Țugui pe contul ei de Facebook.
Concertul a început cu întârziere și, pentru că era foarte mare aglomerația, iar Delia acuza dureri de picioare și de spate, planul era să plece toți la 20.30. Nu au mai apucat, pentru că în jurul orelor 22.20 s-a început dezastrul. ”După primele 2 melodii, fii-miu s-a apropiat mai mult de scenă. Voia să-l vadă mai bine pe toboşar, probabil, aşa cum face mereu. Vali s-a dus lângă el. Eu am rămas acolo, în dreptul uşii. Mă dureau spatele şi picioarele si chiar aveam de gând să le spun băieților să plecăm in jur de 22:30. Când a izbucnit incendiul şi am auzit pe cineva din spatele meu spunând «Trebuie să ieşim», m-am uitat la Vali. Şi el s-a uitat la mine. Am văzut cum l-a luat pe fii-miu de mână şi mi-a făcut semn cu capul să ies.
Nu îmi venea să cred că băieții mei nu au ieşit
Ce a urmat pare desprins din scenariul unui film de groază. ”M-am întors către uşă. Am făcut trei-patru paşi şi am ieşit pe prima uşă, cea care dădea în vestibul. În momentul acela, tavanul era deja în flăcări. Toată lumea a pornit, panicată, către ieşire. Am fost împinsă foarte violent şi lipită de perete, chiar în cadrul din dreapta al uşii. Am crezut că mă vor strivi.
Am aruncat o privire rapidă în spate, chiar înainte de a fi luată pe sus de puhoi şi i-am zărit pe băieți în dreapta mea, un pas mai în spate. Am crezut că vor ieşi imediat după mine. Cineva, care stătea cu fața către bar şi cu spatele către ieşire, încercând să dirijeze ieşirea oamenilor, m-a împins afară, zicând: «Fiți calmi, altfel murim cu toții!».
Am ieşit afară. Am făcut 2 paşi. «Doamne, ce nebunie!», mi-am zis. Apoi am auzit o bufnitură înfundată şi am fost lovită de flăcări din spate. Am simțit că îmi arde părul în moalele capului şi am dus instinctiv mâna în păr să sting focul. Apoi... beznă. Nu îmi venea să cred... doar eram afară şi strada era luminată. Am tras aer în piept şi am simțit că mă arde până în măduva oaseleor. O gură, atât am luat. Apoi am paralizat. Am întins mâna în față bâjbâind după un reper. M-am prins de geaca cuiva din fața mea. Părea o geacă de piele. Persoana respectivă alerga şi m-a târât după ea câțiva paşi, după care i-am dat drumul.
Apoi s-a făcut lumină. Şi aer. M-am uitat în jur după băieți. Nu se vedeau nicăieri. Alergam doi-trei paşi şi mă opream, iarăşi şi iarăşi să mă uit în jur după ei. Din spate m-a ajuns un băiat cu un tricou alb din care mai rămaseseră doar mânecile şi gulerul din jurul gâtului. Pielea de pe pieptul lui era arsă şi avea bucăți de tricou arse lipite de piele. În cap nu mai avea nici un fir de păr şi era ars pe față. Apoi m-a ajuns un altul care alerga disperat fără să îşi dea seama că avea glezna de la piciorul drept în flăcări. L-am oprit şi i-am spus: «Vezi că arzi!» S-a mai oprit cineva şi l-a ajutat să îşi stingă blugii care ardeau.
Am ajuns până la ieşirea din gang. Mi-am dat seama că băieții nu ar fi plecat aşa departe făra mine şi m-am întors în fugă înapoi. M-am intersectat cu alți răniți, dar nu am mai observat detalii. Nu îmi venea să cred că băieții mei nu au ieşit. Am ajuns la intrare şi am văzut un morman de oameni, claie peste grămadă, blocați în uşă. Am încercat să ajut o fată care era prinsă sub toți ceilalți. Era brunetă, cu părul lung. Avea picioarele înauntru şi bustul afară, era pe burtă şi cu mâinile întinse în față. Se uita fix la mine, făcând eforturi să îşi țină capul ridicat.
Cineva striga: «Nu trageți că le rupeți mâinile! Luați-i mai întâi pe cei de sus». M-am învârtit buimacă în loc, încercând să îi zăresc pe ai mei printre cei din grămadă. Am mai alergat o dată până la colț, m-am întors. Mă uitam în toate părțlie. Apoi l-am zărit pe Vali. Era negru la față, plin de funingine şi avea ochii roşii. Stătea aplecat, cu palmele pe genunchi şi gâfâia, tuşea şi scuipa. S-a prăbuşit în fund, lângă un perete. Fii-miu era lângă Vali, în picioare, negru şi el la față dar nevătămat. L-am luat în brațe şi l-am întrebat apoi, uitându-mă în ochii lui: «Eşti bine?» Mi-a zis atât: «Am crezut că o să murim»”, a mai scris Delia Țugui.
30 de morți, 137 de persoane internate în spital
Vineri, 30 octombrie, un incendiu puternic a izbucnit în clubul Colectiv din Capitală în jurul orelor 22.20. Buretele care a fost folosit la izolarea fonică a clubului s-a aprins de la una din artificiile folosite de organizatorii evenimentului de lansare a celui mai recent album al trupei Goodbye to Gravity.
Focul s-a întins în câteva secunde, iar cei aproape 500 de spectatori au fost prinși ca într-o capcană. Clubul avea o singură ușă de acces liberă, celalaltă ieșire fiind blocată cu un perete de boxe. 27 de morți a fost bilanțul tragediei până sâmbătă dimineață, însă numărul victimelor a crescut la 30 după ce trei tinere au pierdut lupta pentru viață pe patul de spital. Conform primelor date ale autopsiei, victimele au murit intoxicate cu monoxid de carbon și alte gaze toxice. Alte 137 de persoane sunt acum internate în spitalele din București, cu arsuri și intoxicații. Dintre acestea, 80 sunt în stare critică și foarte gravă.
Iată primele imagini de la locul tragediei
