Poftiţi la mărţişoare din seminţe!
Doamnele şi domnişoarele vor fi răsfăţate joi de reprezentanţii sexului tare cu un zâmbet, cu flori, cu daruri şi, mai ales, cu un mărţişor. Tradiţia confecţionării mărţişoarelor este transmisă din generaţie în generaţie, iar meşterii se străduiesc, an de an, să ofere produse unicat.
Ninsoarea şi frigul nu-i împiedică pe producătorii de mărţişoare să-i îmbie pe trecători cu o ofertă variată. Joi e 1 martie şi piaţa a fost invadată de mărţişoare care mai de care mai atrăgătoare. Cele confecţionate manual, de meşteri populari sau de iubitori de frumos, din materiale ecologice sau lucrate la croşetă, se bucură de mai mult succes. Astfel de mărţişoare sunt confecţionate cu multă migală, iar creatorii lor au folosit materiale precum lână, lemn, boabe de fasole, seminţe sau ceramică.
Florentina Trifan, din comuna Reghiu (Vrancea), a învăţat în familie arta de a confecţiona mărţişoare. „Bunica m-a iniţiat. Când am mai crescut, am început să lucrez cu mama. Pe lângă talent, trebuie să ai răbdare şi bineînţeles, imaginaţie. Pentru a expune modele cât mai variate, mă apuc de confecţionat încă din lunile de vară. Până şi şnurul este lucrat manual, cu ajutorul fusului”, povesteşte femeia.
Pe taraba sa pot fi găsite de la bucheţele din flori nemuritoare şi fluturi din pene naturale, până la cercei croşetaţi la igliţă şi conuri de brad sub formă de păpuşi. Alte piese unicat sunt mărţişoarele lucrate cu materiale naturale precum seminţe, floricele presate, coji de nucă, frunze de in şi seminţe de bostan. Preţurile sunt pentru toate buzunarele, de la 3 lei şi până la 20 - 30 de lei, în funcţie de cât de multă muncă a fost depusă la fiecare mărţişor.
Didina Mihăilă, din Focşani, este pensionară şi prezintă mărţişoare lucrate la croşetă, scrie adevarul.ro. Piesele de rezistenţă sunt nişte păpuşi din bumbac, îmbrăcate în portul tradiţional românesc.
“Mă documentez pe internet despre caracteristicile costumelor populare din zona respectivă şi croşetez păpuşi îmbrăcate în port popular specific tuturor zonelor. Folosesc doar materiale româneşti, precum bumbacul”, explică, însufleţită, Didina. Banii obţinuţi din vânzarea obiectelor îi investeşte în materiale şi accesorii, realizarea mărţişoarelor fiind mai mult o pasiune decât o afacere.
