Povestea doctorului Nicolae Minovici care s-a spânzurat de 12 ori pentru știință
Există români care nu lasă nimic în urma lor și alții care lasă urme și în piatră. Din această ultimă categorie face parte și doctorul Nicolae Minovicim care a rămas celebru prin metodele extreme alese pentru progresul științei. Nicolae Minovici a cercetat efectele agoniei prin autostrangulare și a fost el însuși cobai, spânzurându-se de 12 ori.
Doctorul Nicolae Minovici a fost fratele celebrului savant care a marcat medicina legistă în România, Mina Minovici, căruia Institutul Național de Medicină Legală îi poartă numele. Nicolae Minovici s-a născut pe 23 octombrie 1868 în Râmnicu-Sărat, fiind al șaptelea copil al familiei lui Ștefan Minovici scrie historia.ro.
Studiile doctorului Nicolae Minovici
Doctorul Nicolae Minovici a urmat cursurile primare la școala comunală nr. 1 din Brăila, iar liceul l-a absovit în București, la Sf. Sava.
Spre deosebire de frații săi, care au urmat tradiția din familie și s-au îndreptat către o carieră în domeniul științelor, Nicolae Minovici a ales artele după absolvirea liceului. În 1891, el s-a înscris la școala de Belle-Arte, dar în urma insistențelor fratelui său Mina, după doar un an a abandonat artele în favoarea medicinei.
În timpul studenției, Nicolae Minovici a lucrat ca desenator și ca preparator al sălii de disecție, apoi al clinicii și Institutului de Chirurgie și Ginecologie. Tot în perioada în care studia Medicina, a reușit identificarea autorului unui furt săvârșit într-o tipografie cu ajutorul urmelor de mâini.
Nicolae Minovici a reușit astfel, pentru prima dată când în România identificarea unui criminal pe baza urmelor digitale. În anul 1898, Nicolae Minovici a obținut titlul de doctor în medicină, cu lucrarea ”Tatuajele în România", temă abordată pentru prima dată în România.
După Facultatea de Medicină din țară, și-a continuat studiile la Berlin între 1899-1901. S-a întors în țară după definitivarea studiilor și a înființat în 1906 prima Societate de Salvare din Balcani, o societate care s-a întreținut din venituri proprii timp de 30 de ani.
Nocolae Minovici a întocmit un „Studiu asupra spânzurării”
În 1904, doctorul Nicolae Minovici a publicat lucrarea ”Studiu asupra spânzurării", în care a cercetat efectele agoniei prin autostrangulare. Pentru a demonstra practic teoria din studiu, medicul s-a folosit el însuși pe post de cobai în 12 ședințe de autostrangulare. În încercarea sa de a afla care este limita dintre viață și moarte, Minovici s-a spânzurat singur de la 2 metri înălțime.
Cum descrie Nicolae Minovici senzațiile din momentul spânzurării
”Prima dată când am încercat să-mi provoc moartea în chipul acesta, zăceam întins pe patul meu, privind cerul. Cu ambele mâini mi-am strâns cu putere gâtlejul în jurul mărului lui Adam. În secunda a V-a simțeam cum se coboară peste mine un văl purpuriu și apoi un văl negru.
Cu o repeziciune uimitoare defilau apoi înaintea ochilor mei sufletești fel de fel de icoane. Apoi am simțit ceva asemănător cu o cumplită descărcare electrică și totul se făcu negru. Am pierdut simțul rațiunii”,
Pleoapele mi s-au închis cu forță, parcă de o putere nevăzută. Am simțit apoi cum mi se închid căile de respirație, după care a urmat un muget sinistru ce pătrundea în urechi”, povestea medicul despre experiența trăită la prima spânzurare potrivit sursei citate
Nicolae Minovici a fost primar de sector și de comună
Plecat la Cluj, după Primul Război Mondial, a reușit să creeze aici Institutul de Medicină Legală. În 1926, întors în București, a preluat funcția de primar al sectorului III Albastru, care cuprindea mahalalele Rahova, Grozăvești, Mandravela, Dealul Spirii, Cotroceni, 13 Septembrie și șerban Vodă.
Prin prisma acțiunilor inițiate în calitate de edil s-a ales cu porecla "Minovici dărâmă tot / Minovici e târnăcop". A curățat și a pavat străzile din aceste cartiere, a transformat maidanele în parcuri, a ridicat un cămin pentru gunoierii și măturătorii sectorului său. Tot el a construit primele WC-uri subterane din capitală.
De numele edilului Nicolae Minovici se leagă și inițiativa privind oferirea de burse elevilor silitori din comuna Băneasa. Doctorul a devenit celebru pentru gesturile sale făcute pentru cei sărmani și a fost considerat un exemplu de bun samaritean, împrumutând cu bani și salvând de la necazuri nenumărați localnici. Tocmai de aceea, în 1934 a fost ales primar de locuitorii satului Băneasa fără ca el să candideze.
Doctorul Nicolae Minovici și-a donat averea
Doctorul Minovici și-a donat casa, o fermă și colecția de artă populară Primăriei București în 1934 scrie historia.ro. Către finalul vieții și-a donat toate economiile bănești asociațiilor care se ocupau de copii abandonați sau orfani. În anul ieșirii la pensie a fost numit președinte al Colegiului Medical din România. A mai trăit doar trei ani după ce s-a pensionat. S-a îmbolnăvit de cancer localizat în laringe. În 1940 a suferit o operație de traheotomie la Viena în 1940. A murit un an mai târziu pe 26 iunie 1941.
