Povestea incredibilă a localurilor în care se mănâncă bine de 165 de ani
În Bucureşti sunt restaurante în care stai cu istoria la masă. Localuri celebre, unele încă de acum 165 de ani, precum Capșa. Regele Ferdinad și-a sărbătorit aici încoronarea și tot aici putem servi și noi prânzul sau cina într-o zi oarecare.
Capitala este plină de restaurante și cofetării, însă doar câteva sunt cu adevărat speciale. Au și acum aerul perioadei interbelice, când doamne cu rochii pe crinolină veneau însoțite de domni îmbrăcați în frac și joben să ia masa.
Multe dintre ele au reuşit să-şi păstreze intacte numele şi mare parte a meniului. Toate au succes și în zilele noastre, iar străinii le iau cu asalt. Știu că stau la masă cu istoria, lucru care-i încântă. Le place să asculte povești cu regi, președinți și scriitori celebri.
Meniul regelui Ferdinad se servește și acum la Capșa
Cea mai veche cofetărie din Bucureşti a fost fondată de frații Capșa în urmă cu 165 de ani. Și atunci, dar și acum se află tot pe Calea Victoriei. Multe obiecte de decor sunt mărturii ale unei istorii bogate.
Spre exemplu, pe un perete stă agățat meniul de la încoronarea regelui Ferdinand, care a avut loc în 1922.
De aici aflăm că printre delicatese s-au servit Caviar, morun de Dunăre, vin de Drăgăşani şi şampanie Rhein Extra, care se produce și în ziele noastre, după aceeaşi reţetă la Cramele Rhein&Cie Azuga.
50 de ani mai târziu, Nicu Ceauşescu devenea client nelipsit. Tată său, Nicoale Ceaușescu nu a pășit niciodată pragul localului, pentru că se considera a fi într-o zonă nesigură.
La Caru cu Bere românii merg de 138 de ani
În urmă cu 138 de ani a început povestea Carului cu Bere de pe strada Stavropoleos la numărul 5. Pe atunci, berea era adusă mesenilor cu carul tras de boi.
Dacă în urmă cu 100 de ani, clienții stăteau la masa în apropierea lui George Coșbuc, Octavian Goga, Caragiale, Sadoveanu, Alexandru Vlahuţă sau Barbu Delavrancea, din 2006 au mâncat la mesele bătrânului local membrii trupei Rolling Stones, Demi Moore sau prințul moștenitor al Japoniei.
Aceștia au servit sarmale, mititei, cârnați de Pleșcoi sau specialitatea casei ciolanul cu varză.
Pescăruș, fieful comuniștilor
Tot cu muzică live pe fundal luau prânzul bucureştenii şi acum aproape 80 de ani, pe malul lacului Herăstrău, la Pescăruş, locașul unde se găseau Coca Cola, bere și țigări fine.
Iar copiii liderilor comuniști, care locuiau în cartierul Primăverii, ieșeau nopțile aici, să petreaca și să admire Casa Scânteii.
Un obișnuit al locului era și Nicu Ceaușescu, despre care se spune că a ținut petreceri extravagante aici.
Client fidel a fost și Gheorghe Gheorghiu-Dej, pe vremea când era Secretarul General al Partidului Comunist. Pentru el, a fost construit pe restaurant un salon personal, cu toaletă separată.
Localul a fost construit în 1938 de nepotul scriitorului Ion Creangă, Horia, care este considerat cel mai important arhitect al perioadei interbelice.
El a construit Imobilul ARO (azi Cinema Patria) de pe Bd. Magheru, Teatrul Giulești și Halele Obor.
Casa Doina sau Bufetul de la Șosea
”Fă un pas în trecut și trăiește Bucureștiul de odinioară”! Acesta este mesajul cu care ești întâmpinat de cum vrei să accezi pagina de Internet a celebrului restaurant Casa Doina. Maestrul Ion Mincu îl denumește în 1892 „Bufetul de la Șosea”, iar în scurt timp devine locul preferat al boierilor.
În 2003, Bufetul se transformă în actualul “Restaurant Casa Doina” ce pastrează același aer specific al Bucureștiului de altă dată, a vremurilor în care după o plimbare cu trăsura, ori după celebra „Bătaie cu flori”, boierii, însoțiți de soțiile îmbrăcate după ultima modă pariziană, se retrăgeău pentru răcoritoare sau supeu.
La Jariștea mănânci din blidele strămoșilor
Și uite așa ne îndreptăm atenția și spre locanta Jariștea, care și-a început povestea în mahalaua Mănăstirii Antim, la întretăierea Podului Calicilor cu uliţa Gladiolelor.
Odinioară locul era cunoscut ca Mahalaua Tuturor Sfinţilor și era vizitat de mai-marii vremii. Așa că să nu vă mire dacă Kera Caliţa, jupâneasa de la Jariștea, vă va pune în față bucate în tipsia Adinei Ionescu, soţia lui Tache Ionescu sau a vreunui mare demnitar de acum 130 de ani.
Fiecare masă este personalizată, iar clienții sunt întâmpinaţi cu poveşti şi cu miresme de salvie şi nucşoară, îmbibate în jamboane româneşti.
Kera Calița a adunat obiecte de artă şi, pentru că orice cucoană din vremurile vechi avea o colecţie a ei, jupâneasa din zilele noastre a strâns una impresionantă de bijuterii, pălării şi rochii de epocă.
Aici puteţi vedea dulapul Mitropolitului Filaret, sfeşnicul lui Marghiloman, dar şi tablouri de Aman şi Iser, icoane vechi de sute de ani şi Larousse-ul gastronomic.
Bucate alese, calfe cu nume de artişti şi lăutari celebri se întâlnesc seară de seară la locanta de legendă.
