Poveştile ascunse ale străzilor cu nume ciudate
Bucureştiul are multe denumiri trăsnite de străzi. Le citeşti şi tu atunci când te plimbi prin oraş şi te întrebi cine le-a numit aşa şi de ce. Multe dintre ele au o semnificaţie şi reprezintă ceva pentru zona respectivă. Click! a ales să-ţi spună povestea a patru dintre ele.
Mahalalele de altădată au dispărut din Capitală, dar au rămas lucruri care încă mai amintesc de perioada aceea. Spre exemplu, numele străzilor.
În sectorul 6, ne-a atras atenţia strada Săbiuţei. Se află aproape de Casa Căsătoriilor şi cuprinde nu mai mult de 20 de proprietăţi. Poate că unii dintre voi se vor gândi că denumirea vine de la sabie, însă nu este aşa. Ne lămureşte chiar cel mai vârstnic locuitor.
“Se cheamă aşa de la un peşte: săbiuţă. Aici, a fost pe vremuri o mare mlaştină, unde veneau bivolii de se adăpau. Nici nu avem pivniţe, pentru că la 20 de metri sub pământ este apă”, ne lămureşte Marin Gheorghe, 65 de ani, care stă aici din 1977.
Cornul Caprei se află în sectorul 3. Dacă acum sunt numai vile una şi una, în perioada interbelică erau multe cocioabe, dar şi mulţi crescători de capre. De aici şi denumirea.
”În 1930 toată zona a fost demolată şi au fost construite casele de acum. Locuiesc aici de 45 de ani şi tot aşa se numea”, ne-a spus Mircea Stan, 65 de ani. Un alt sector, de data aceasta 5, o altă stradă trăsnită: Frunte Lată. Sunt puţini cei care-i cunosc istoria.
“În perioada războiului aici a fost o mare cazarmă, iar numele provine de la soldatul pe care-l chema Frunte Lată. A fost un erou şi a luptat în Primul Război Mondial. Până în 1986 aici nu a fost nimic, apoi au apărut blocurile, care au fost gata în 1987. Ştiu legenda de la un istorisc”, ne-a explicat Leonida Dumitru, 65 de ani.
Şi iată-ne ajunşi şi în sectorul 2, pe Intrarea Somnului. Cei mai glumeţi proprietari cred că celor care au stat aici pe vremuri le plăcea să tragă la aghioase. Serioşii spun altceva.
”Stăm aproape de lac, astfel că denumirea vine de la peştele care se numeşte somn. De fapt, a fost o greşeală că au denumit-o în felul acesta pentru că noi nu stăm în Ostrov, cartierul unde toate străzile poartă nume de peşte. Locuiesc aici din 1962 şi tot aşa se chema şi p-atunci”, ne explică Vasile Popa (74 de ani).
Binoclului, Zâmbetului, Steluţei, Vacanţei sau Modestiei sunt străzi care nu-ţi spun nimic. Istoricul Dan Falcan a subliniat faptul că după 1948 au fost multe cazuri când străzile s-au numit la liber, fără vreo analiză iniţială.
Acum, însă, au loc studii şi se face ”botezul” după nişte criterii. În cadrul Primăriei Capitalei există Comisia Nomenclatorul Stradal, care se ocupă strict cu astfel de chestiuni.
