Presa internațională: România a plonjat într-una dintre cele mai intense crize de la căderea comunismului
Partidele pro-UE și pro-NATO din România au reușit să țină piept extremei drepte în alegerile parlamentare de duminică, însă puterea votului radical a sugerat că un candidat ultranaționalist și pro-rus ar putea câștiga președinția săptămâna viitoare, remarcă POLITICO. Rezultatele de duminică seară au arătat că establishmentul politic tradițional a păstrat controlul asupra parlamentului, rezistând în fața unei ascensiuni a extremei drepte.
Rezultatele parlamentare: PSD domină, dar extrema dreaptă crește periculos
România a plonjat într-una dintre cele mai intense crize de la căderea comunismului când Călin Georgescu, un admirator practic necunoscut al președintelui rus Vladimir Putin, a câștigat primul tur al alegerilor pentru postul important de președinte la 24 noiembrie, parțial pe baza unei campanii TikTok de mare succes, menţionează POLITICO.
Semnalele iniţiale de duminică seară - din sondajele efectuate la ieşirea de la urne şi din procesarea primelor rezultate - arătau că establishmentul politic tradiţional va păstra controlul asupra parlamentului, rezistând unei creşteri a extremei drepte.
Partidul Social Democrat (PSD) de centru-stânga al premierului Marcel Ciolacu părea că va obţine aproximativ un sfert din voturi, devansând Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) de extremă-dreapta, cotată, cu puţin sub 20%, pe locul al doilea.
Ciolacu a salutat scorul puternic al partidului său ca dovadă a faptului că ţara cu 19 milioane de locuitori ar putea rămâne pe traiectoria sa pro-UE:
„Este un semnal important pe care românii l-au trimis clasei politice: să continuăm dezvoltarea ţării cu bani europeni, dar în acelaşi timp să ne protejăm identitatea, valorile naţionale şi credinţa”, a spus el. Pentru a guverna, PSD va trebui să formeze o coaliţie ce ar putea include Partidul Naţional Liberal (PNL), de centru-dreapta, actualul său partener de guvernare, alături de alţii.
PSD și PNL ratează președinția. Pe cine vor susține?
În ceea ce priveşte preşedinţia, situaţia este mai complexă, deoarece nici PSD, nici PNL nu s-au calificat pentru turul al doilea. În schimb, a revenit liberalei Elena Lasconi, liderul reformist al Uniunii Salvaţi România (USR), să se confrunte cu Georgescu în turul al doilea al votului prezidenţial din 8 decembrie.
Pe cont propriu, USR - cu un sondaj la ieşirea de la urne care sugerează un sprijin de aproximativ 15,5%, dar primele rezultate sugerează o cifră mult mai mică - pare să se afle la o oarecare distanţă de trei partide de extremă dreapta.
În plus faţă de sprijinul de puţin sub 20 la sută al AUR pe extrema dreaptă, sondajele şi primele rezultate au arătat că alte 10-12 la sută au mers către două partide mai mici de extremă dreapta.
Multe vor depinde, aşadar, pe cine vor susţine alegătorii PSD şi PNL duminica viitoare, explică publicaţia de la Bruxelles.
O mare potenţială coaliţie politică ar putea vedea USR-ul lui Lasconi făcând echipă cu PSD-ul lui Ciolacu: Ea l-ar ajuta să formeze o majoritate în parlament, în timp ce el ar susţine-o pentru preşedinţie. Cu toate acestea, Lasconi ar putea avea probleme în a înghiţi un astfel de pact toxic, având în vedere că ar lega-o de o instituţie tradiţional pătată de clientelism şi corupţie.
Lasconi a fost rezervată până la aflarea rezultatelor complete şi şi-a limitat comentariile electorale la avertizarea că Georgescu ar putea readuce ţara sub influenţa Rusiei, menţionând că Moscova „nu a făcut niciodată nimic bun” pentru România.
„Dumnezeu să binecuvânteze România în UE şi NATO”, a spus ea. „Noi, uniţi, putem face minuni. Dacă suntem uniţi, roboţii ruşi de pe TikTok nu ne pot distruge democraţia”, a transmis ea.
Mingea se află la Curtea Constituțională
Potenţiala minge din ciclul electoral românesc se află la Curtea Constituţională, care a dispus renumărarea voturilor pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale în urma unei acuzaţii de fraudă din partea unuia dintre cei 13 candidaţi, europarlamentarul Cristian Terheş, care a obţinut aproximativ 1% din voturi.
Instanţa se va reuni luni pentru a decide dacă va anula primul tur al alegerilor prezidenţiale. În acest caz, întregul scrutin prezidenţial ar trebui probabil reprogramat pentru mijlocul şi sfârşitul lunii decembrie. O astfel de anulare ar pune gaz pe focul politic din ţară, deoarece ar întări suspiciunile că partidele tradiţionale de guvernământ din România - PSD şi PNL - încearcă să manipuleze votul pentru a-şi oferi o a doua şansă la preşedinţie, conchide POLITICO.
