România în pragul unui dezastru demografic. S-a înregistrat o scădere drastică a natalității. Țara noastră ar putea pierde jumătate din populație
În 2024, România a atins un record negativ alarmant: numărul de nou-născuți a scăzut pentru prima dată sub pragul de 150.000. În timp ce femeile aleg să devină mame mai târziu, fenomenul pune presiune pe viitorul demografic al țării. Numărul mamelor cu vârste între 35 și 39 de ani a crescut cu 174% față de 1990, semnalând o schimbare majoră în tendințele de fertilitate.

Crește numărul femeilor fără copii
O consecință a acestui fenomen este faptul că din ce în ce mai multe femei din categoria 35-44 de ani rămân fără copii. Dacă în 1992 doar 10% dintre ele nu aveau copii, în 2021 procentul a crescut la 19%. În București, aproape o treime dintre femeile din această categorie nu au copii, în timp ce Clujul și Timișul înregistrează procente de 23%, iar Brașovul și Aradul, 20%.
Factorii care contribuie la această tendință includ nivelul de educație, condițiile economice și schimbările sociale. Femeile educate din mediul urban sunt mai predispuse să amâne maternitatea sau să nu aibă copii deloc.
România ar putea pierde jumătate din populație
Conform unei proiecții recente a ONU, România ar putea pierde aproape jumătate din populație până în 2100. Rata fertilității a scăzut la 1,47 copii per femeie în 2023, mult sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor (2,1 copii per femeie). Dacă în 1990 se înregistrau 301.000 de nașteri, iar în 1968 peste 500.000, în 2024 numărul a scăzut sub 150.000.
Această scădere pune presiune pe sistemele de pensii și sănătate, accentuând îmbătrânirea populației. Soluțiile ar putea veni din politici publice care să sprijine familiile, prin facilitarea echilibrului dintre carieră și viața personală, alături de măsuri care să încurajeze natalitatea.
Numărul mamelor minore este cel mai mare din UE, dar în scădere
România continuă să aibă cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană. Totuși, situația s-a îmbunătățit față de anii ’90. Dacă atunci 15% dintre copii erau născuți de mame cu vârste între 15 și 19 ani, în 2023 acest procent a scăzut sub 9%. În aceeași perioadă, procentul mamelor cu vârsta între 20 și 24 de ani s-a înjumătățit, de la 49,7% în 1992 la 19,7% în 2023.



































