România, peste Suedia, Elveția, Ungaria, Polonia la autostrăzi. Unde rămâne însă marea diferență
România intră într-o etapă fără precedent a dezvoltării infrastructurii rutiere. În doar câțiva ani, rețeaua de autostrăzi se va dubla ca dimensiune. Cu peste 2.200 de kilometri prognozați până în 2029, țara noastră va depăși state precum Elveția, Suedia, Ungaria sau Polonia. În plus, Bucureștiul va fi umăr la umăr cu marile orașe europene.
La nivel cantitativ, saltul este istoric. La nivel structural și teritorial, însă, diferențele față de Vest rămân majore.
România, pe harta autostrăzilor europene
În prezent, România are în circulație 1.422 de kilometri de autostradă, un nivel care a permis deja depășirea unor țări considerate mai bine dezvoltate din punct de vedere al infrastructurii, precum Cehia, Danemarca sau Croația.
La această rețea se adaugă peste 830 de kilometri aflați în diferite stadii de construcție, care ar urma să fie finalizați până în 2028–2029, dacă ritmul actual se menține.
Rezultatul ar fi o rețea de aproximativ 2.255 de kilometri de autostradă operațională, suficient pentru ca România să depășească, în clasamentele europene, state precum Suedia, Ungaria, Polonia sau Elveția, raportat strict la lungimea totală a rețelei, potrivit unor date analizate de Profit.ro.
În scenariul extins avansat de conducerea CNAIR, până în 2030 România ar putea ajunge la aproape 2.825 de kilometri de autostradă, un nivel superior celui din Olanda sau Grecia.
În toată Europa sunt aproximativ 77.000 de kilometri de autostrăzi, iar România începe să conteze nu doar ca beneficiar de fonduri, ci și ca volum absolut de infrastructură.
Țări precum Spania, Germania și Franța rămân deocamdată lideri incontestabili, însă saltul României este unul dintre cele mai rapide de pe continent.
Unde este problema
Dincolo de cifrele absolute, infrastructura se judecă în Europa mai ales prin densitate. Mai exact la câți kilometri de autostradă există raportat la suprafața țării sau la numărul de locuitori.
Aici se vede diferența reală dintre România și statele occidentale.
Cu aproximativ 6 kilometri de autostradă la 1.000 de kilometri pătrați, România rămâne una dintre țările codașe ale Uniunii Europene.
Chiar și în 2029, după valul de inaugurări programate, densitatea ar urma să ajungă la circa 10 kilometri, încă departe de standardele Vestului.
Prin comparație, Olanda conduce clasamentul cu peste 60 km de autostradă la 1.000 kmp, iar Luxemburg, Belgia și Germania se află la valori apropiate.
Elveția, în ciuda suprafeței reduse, are o densitate de aproximativ 33 km/1.000 kmp.
În unele regiuni din Germania și Belgia, densitatea depășește chiar 200 km.
Cu alte cuvinte, România va avea multe autostrăzi, dar ele vor fi răspândite pe un teritoriu mare, unde zone întinse vor rămâne slab conectate.
Bucureștiul, excepția care confirmă regula
Singura regiune care se apropie de standardele vest-europene este București–Ilfov. Odată cu finalizarea completă a inelului A0, zona Capitalei va atinge o densitate de aproape 80 km de autostradă la 1.000 kmp, un nivel comparabil cu cel din jurul unor mari capitale precum Viena, Berlin sau Madrid.
În 2025 și 2026 ar urma să fie deschiși aproape 300 de kilometri noi, pe A0, A1, A3 și A8. În 2027 vor urma noi tronsoane importante, inclusiv pe A1 și viitoarea A13. Autostrada Unirii, A8, va lega pentru prima dată Moldova de rețeaua națională de mare viteză, o schimbare cu impact strategic.
