Roşia Montană: Cei 22 de mineri continuă protestul în subteran
Preşedintele Sindicatului "Viitorului Mineritului Roşia Montană", Cristian Albu, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că a intrat ultima dată la miezul nopţii în galerie, pentru a vedea care este starea de sănătate a protestatarilor.
"Starea lor de sănătate este bună, oamenii sunt obosiţi, dar sunt decişi să nu renunţe şi să îşi continue protestul până la capăt", a spus Cristian Albu, precizând că în permanenţă protestatarii sunt supravegheaţi de salvatorii minieri.
Liderul sindical a adăugat că aproximativ 20 dintre colegii minerilor blocaţi în subteran au rămas, în noaptea de miercuri spre joi, la gura minei, în semn de solidaritate cu aceştia.
Cristian Albu a mai spus că joi, începând cu ora 11.00, vor continua şi protestele de la suprafaţă, fiind aşteptaţi câteva sute de oameni, atât mineri cât şi localnici din Roşia Montană.
Prefectul judeţului Alba, Gheorghe Feneşer, a declarat că monitorizează în permanenţă situaţia minerilor blocaţi în subteran la Roşia Montană şi a cerut să fie luate toate măsurile necesare pentru ca aceştia să aibă hrană, apă şi medicamente, în caz de nevoie. Acesta a precizat că doi dintre mineri au probeleme de sănătate, însă până acum protestul nu le-a agravat starea de sănătate.
Cei 22 de mineri s-au blocat, miercuri, în subteran la Roşia Montană, cerând să vină acolo preşedintele Senatului, Crin Antonescu, şi liderii grupurilor parlamentare pentru a discuta despre situaţia economică a zonei şi despre proiectul minier.
Cristian Albu declara că minerii blocaţi în subteran la Roşia Montană îl consideră pe preşedintele Senatului, Crin Antonescu "principalul vinovat de tergiversarea luării unei decizii în privinţa proiectului minier".
Crin Antonescu a declarat, miercuri, că va avea o întrevedere cu liderul sindical al confederaţiei Meridian pe subiectul Roşia Montană, dar nu poate da curs solicitărilor minerilor de a se deplasa la Roşia Montană. Antonescu a precizat că întâlnirea cu liderul confederaţiei Meridian va avea loc joi.El a fost întrebat dacă va merge personal la Roşia Montană, în condiţiile în care minerii ar fi ameninţat cu greva foamei.
"Astea sunt nişte forme de presiune cărora eu nu le pot da curs, pentru că nu avem ieşire din asta. Eu nu cred că trebuie să intre în greva foamei, e decizia domniilor lor, eu cred că trebuie să discutăm foarte serios despre tot ceea ce-i interesează. Nu putem crea asemenea precedente, pentru că nu se poate ca Parlamentul să voteze imediat o lege pentru că cineva a intrat în greva foamei. E un gest pe care eu îl respect, el are nişte motivaţii pe care le înţeleg şi le respect, dar nu putem proceda în felul acesta. Toate formele de comunicare normale şi instituţionale sunt deschise din punctul meu de vedere", a răspuns Antonescu.
Potrivit preşedintelui Sindicatului "Viitorul Mineritului", oamenii sunt disperaţi deoarece le expiră contractele de muncă la 1 octombrie şi, în lipsa unei decizii privind începerea proiectului minier, se aşteaptă să îşi piardă slujbele. El adăuga că aproximativ 350 de angajaţi ai companiei miniere au contracte de muncă pe perioadă determinată, care expiră la 1 octombrie.
De asemenea, aproximativ 300 de persoane, localnici, dar şi angajaţi ai companiei miniere, au protestat în centrul comunei Roşia Montană, solicitând guvernanţilor şi parlamentarilor să ia o decizie privind începerea proiectului.
Galeria Cătălina-Monuleşti a fost reabilitată de compania minieră, mina fiind surpată după ce exploatarea de stat a fost închisă. Mina păstrează şi urme ale vechilor galerii romane, fiind inclusă în programul de cercetare arheologică derulat la Roşia Montană pentru descărcarea de sarcină arheologică a zonei, astfel ca proiectul minier să poată fi derulat.
Marţi, aproximativ 500 de persoane, angajaţi ai companiei Roşia Montană Gold Corporation şi localnici din Roşia Montană, au participat la un protest în centrul comunei, cerând începerea proiectului minier, acţiunea nefiind autorizată.
Tot marţi, Comisia juridică din Senat a adoptat, în unanimitate, un aviz negativ la proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România.
Proiectul de lege a primit aviz negativ şi din partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului din Senat.Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că în situaţia respingerii proiectului privind Roşia Montană consecinţa negativă este "ştergerea judeţului Alba de pe harta economică", menţionând că doreşte ca toţi parlamentarii PSD să voteze în cunoştinţă de cauză şi nu pe "criterii politice".
Din 1 septembrie, în centrul Capitalei şi în mai multe oraşe din ţară au loc zilnic proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roşia Montană.Duminică seară, peste 7.000 de persoane care se opun proiectului minier de la Roşia Montană au blocat centrul Capitalei, la Universitate, după un marş. Proteste similare au avut loc duminică în mai multe oraşe din ţară, între care Cluj-Napoca, Braşov, Alba Iulia, Bistriţa, Sfântu Gheorghe, Suceava şi Iaşi.
Compania Gabriel Resources a transmis luni, într-un comunicat, că va analiza toate opţiunile posibile în cazul respingerii propunerii legislative privind dezvoltarea proiectului Roşia Montană, inclusiv transmiterea unei notificări formale referitoare la intenţia de a iniţia o acţiune în instanţă.Gabriel Resources va cere despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari americani dacă Parlamentul va respinge săptămâna viitoare proiectul de exploatare a aurului la Roşia Montana, declara miercuri directorul general al companiei, Jonathan Henry, într-un interviu pentru The Globe and Mail.
Protestele au fost declanşate după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre adoptare.
Potrivit proiectului de lege aprobat de Guvern, exploatarea minieră de la Roşia Montană propusă de compania roşia Montană Gold Corporation "este de utilitate publică şi de interes public naţional deosebit".Exploatarea minieră ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.
Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu" de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.
Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest
