Săptămână şoc după turul întâi de la prezidenţiale: Pilonul II de pensii private, un minus de 400 milioane de euro
Primul tur al alegerilor prezidenţiale a provocat o undă de şoc pe pieţele financiare din România, iar efectele s-au resimţit inclusiv asupra Pilonului II de pensii private.
Acest sistem, care gestionează economiile a 8,2 milioane de români, a înregistrat o scădere de 2 miliarde de lei (echivalentul a 400 milioane de euro) săptămâna trecută, din cauza turbulenţelor de pe piaţa titlurilor de stat şi Bursa de Valori Bucureşti (BVB), potrivit ZF.
O lovitură de 250 de lei per participant
Această scădere se traduce printr-o pierdere medie de 250 de lei pentru fiecare participant la Pilonul II. Motivele sunt legate de reacţiile pieţelor la ascensiunea unui candidat-surpriză, cu orientări proruse şi un discurs controversat, care a reuşit să treacă în turul al doilea.
Temerea privind un posibil episod de euroscepticism şi schimbarea direcţiei strategice a României a declanşat un val de vânzare a activelor româneşti. Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, explică:
„Potenţialul unui episod de euroscepticism a speriat investitorii, atât români, cât şi străini. În acest context, atât acţiunile, cât şi obligaţiunile au pierdut din valoare.“
Volatilitate pe piaţa titlurilor de stat şi la BVB
În doar câteva zile, Bursa de Valori Bucureşti a scăzut cu 6%, ceea ce a echivalat cu pierderi de 10 miliarde de lei.
De asemenea, randamentele titlurilor de stat au atins maximele anului, sub presiunea vânzărilor.
Aceste evoluţii au afectat puternic portofoliile Pilonului II, care are circa 60% din active investite în titluri de stat şi 20% în acţiuni listate pe BVB.
Printre deţinerile fondurilor de pensii private se numără companii importante precum Banca Transilvania, Petrom, Hidroelectrica sau Romgaz, ceea ce subliniază legătura directă între stabilitatea politică şi performanţa economiilor private ale românilor.
Îngrijorări pentru viitorul economic
România se confruntă cu deficite bugetare mari, iar finanţarea acestora la costuri rezonabile depinde de menţinerea fluxului de fonduri europene. Potrivit lui Adrian Codirlaşu:
„Banii europeni sunt esenţiali pentru economia românească. O întrerupere a acestora ar pune mari probleme în finanţarea deficitelor.“
În trecut, economiile eurosceptice, precum Marea Britanie sau Ungaria, au experimentat dificultăţi economice majore, ceea ce accentuează riscul unor politici similare în România.
Ce urmează pentru Pilonul II
Mihai Bobocea, purtătorul de cuvânt al APAPR (Asociaţia Pensiilor Administrat Privat din România), rămâne optimist:
„Sperăm la o normalizare politică de natură să calmeze pieţele şi să arate menţinerea ţării pe traiectoria euroatlantică. Odată cu această calmare, Pilonul II va recupera scăderile conjuncturale, aşa cum a făcut-o şi în trecut.“
Istoria arată că Pilonul II a depăşit perioade dificile, precum criza Covid, debutul războiului din Ucraina sau efectele OUG 114/2018.
Cu un randament mediu anual de aproape 8% din 2008, fondurile de pensii private rămân o componentă esenţială a economiilor românilor, dar şi un indicator al sentimentului pieţelor faţă de perspectivele economice ale ţării.
