Șase luni de la crima din Mureș: Emil Gânj rămâne de negăsit. Teoria halucinantă a autorităților care au implicat FBI-ul

La mai bine de șase luni de la crima comisă în iulie 2025, în județul Mureș, Emil Gânj—acuzat că a ucis-o pe Anda nu a fost încă localizat, iar căutările au ajuns, potrivit relatărilor din presă, într-o fază care depășește cadrul unei anchete strict naționale.

Emil Gânj este căutat pentru crimă / foto: arhiva

În timp ce autoritățile continuă operațiunile de identificare a fugarului, presa din Ungaria susține că dosarul ar fi intrat într-o etapă de cooperare internațională, în care România ar fi solicitat sprijin extern, inclusiv din partea FBI, pe fondul riscului ridicat asociat cazului și al lipsei unor rezultate concrete după luni întregi de căutări.

Cooperare internațională și „sprijin tehnic”: cum apare FBI în ecuație

În spațiul public, „implicarea FBI” este descrisă mai degrabă ca un sprijin de tip tehnic și de cooperare între instituții, nu ca o preluare a anchetei.

Avocatul Adrian Cuculis, care reprezintă familia victimei, a explicat mecanismul prin care ar fi fost posibilă o astfel de colaborare: existența, la nivelul Parchetului General, a unui cadru de parteneriat strategic ce poate facilita intervenții punctuale ale părții americane atunci când autoritățile române solicită asistență.

În acest context, potrivit declarațiilor sale, sprijinul FBI ar fi fost relevant în special pentru recuperarea de informații dintr-un telefon distrus atribuit lui Emil Gânj—un dispozitiv despre care s-a relatat că ar fi conținut materiale video extrem de violente, legate de presupuse abuzuri asupra Andei.

Cuculis a invocat, totodată, precedentul unor colaborări similare în dosare de mare impact, inclusiv cazul Caracal, unde partea americană ar fi oferit suport de specialitate prin experți, potrivit Wowbiz.

„Sub pământ”: tunelurile, subsolurile și pista greu de verificat

Cea mai spectaculoasă direcție vehiculată în ultimele luni este ipoteza că fugarul s-ar ascunde în spații subterane, scenariu amplificat de relatări din presa maghiară care vorbesc despre subsoluri părăsite sau tuneluri vechi, inclusiv asociate perioadei celui de-al Doilea Război Mondial, fără a indica totuși o localizare clară.

În România, varianta nu este nouă: încă din vara lui 2025, au apărut informații potrivit cărora anchetatorii ar lua în calcul existența unei rețele subterane în județul Mureș, atribuită—conform unor surse citate în presă—unor lucrări realizate la ordinul lui Nicolae Ceaușescu, într-un context istoric legat de tensiunile din 1968, după invazia Cehoslovaciei.

Ipoteza pornește de la ideea unor adăposturi sau culoare de retragere, cu trasee întortocheate și porțiuni de câțiva kilometri, dar care ar fi astăzi abandonate, ceea ce ar transforma verificarea lor într-o operațiune dificilă și riscantă.