Sf. Andrei și românii, o „iubire încă foarte tânără”
Sf. Andrei, fratele Sf. Petru și cel dintâi ucenic chemat de Isus Hristos în rândul apostolilor săi, nu are încă două decenii de când a fost proclamat oficial ocrotitorul spiritual al românilor. Sinodul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a hotărât abia într-o adunare a sa din 1997 că sfântul în cauză, de care facem atâta caz că ne-a încreștinat, ba chiar că și-ar fi plimbat cândva pașii și s-ar fi odihnit prin peșteri uitate de prin Dobrogea de azi, va fi trecut cu roșu în calendar la data de 30 noiembrie, sub titulatura „Sf. Apostol Andrei cel chemat, ocrotitorul României”.
Doi ani mai devreme, în mai 1995, același Sfânt Sinod al Bisericii Ortodoxe Române hotărâse ca ziua prăznuirii sfântului să fie trecută cu roșu în calendar, adică să devină zi de sărbătoare cu tot ce implică ea, deopotrivă pentru clerici și laici. Ziua celebrării sale avea să devină sărbătoarea bisericească națională în 2001, iar la sugestia actualului patriarh, Daniel, tot Sf. Andrei a fost ales drept patron al viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului.
Totul a început în 1995
În ultimii ani BOR a reușit să impună acest cult însuflețit al Apostolului Andrei, fapt care s-a materializat în anii din urmă și cu aprobarea legii prin care ziua de sărbătoare a sfântului devenea oficial zi nelucrătoare în România.
Altfel spus, cultul Sf. Andrei a crescut în România, vorba basmului, cât alții în secole, chiar dacă conform statisticilor oficiale avem mai bine de 100.000 de români botezați cu prenumele său.
Moaștele sfântului au ajuns în România tot după căderea vechiului regim, fiind aduse din Grecia prin intervenția actualului patriarh, la vremea respectivă doar mitropolit al Moldovei.
Apostolul Andrei a fost de origine evreu, ca și ceilalți apostolic, ca și Isus Hristos. Dar BOR a introdus în calendar și sfinți români. E drept a făcut-o pentru prima dată abia în februarie 1950, apoi procesul a continuat până în 1956. A urmat o pauză lungă, de aproape 40 de ani. După căderea regimului communist, în decembrie 1989, BOR a decis să mai aprobe canonizări de sfinți români în 1992, 1997, 2003, 2005, 2006, 2007 și 2008.
Click.ro vă oferă mai jos datele celor mai importanți sfinți români trecuți azi în calendar. E de așteptat însă ca în câțiva ani acestora să li se alăture probabil numele celui considerat déjà sfânt de către mulțimi de credincioși din întreaga țară, Arsenie Boca, un preot de numele căruia se leagă inclusiv săvârșirea de minuni, neconfirmate însă de către ierarhia BOR, și care a trecut la cele veșnice în 1989, înainte de căderea regimului comunist.
Cei mai cunoscuți sfinți români din calendarul BOR:
Sf. Cuvios Antipa de la Calopodești (10 ianuarie);
Sf. Cuvios Gherman din Dobrogea (28/29 februarie);
Sf. Ierarh Calinic de la Cernica (11 aprilie);
Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului (14 aprilie);Sf. Ierarhi Mărturisitori Ilie Iorest și Sava, mitropoliții Transilvaniei (24 aprilie);Sf. Ierarh Iosif, Mărturisitorul din Maramureș (24 aprilie);
Sf. Cuvios Vasile de la Poiana Mărului (25 aprilie);
Sf. Ioan Valahul (12 mai);
Sf. Ierarh Grigorie Dascălul, mitropolitul Țării Românești (22 iunie);
Sf. Ierarh Ghelasie de la Râmeț (30 iunie);
Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuți (1 iulie);Sf. Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt (2 iulie);
Sf. Cuvioși Rafael și Partenie de la Agapia (21 iulie);
Sf. Cuvios Ioan Iacob de la Neamț - Hozevitul (5 august);Sf. Cuvioase Teodora de la Sihla (7 august);Sf. Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache (16 august);
Sf. Cuvios Iosif de la Văratec (16 august);
Sf. Cuvios Ioan de la Râșca și Secu (30 august);
Sf. Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei (30 august);
Sf. Dionisie Exiguul (1 septembrie);
Sf. Cuvioși Simeon și Amfilohie de la Pângărați (7 septembrie);Sf. Cuvios Chiriac de la Tazlău (9 septembrie);Sf. Cuvios Onufrie de la Vorona (9 septembrie);
Sf. Cuvios Ioan de la Prislop (13 septembrie);
Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș (15 septembrie);
Sf. Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi (22 septembrie);
Sf. Voievod Neagoe Basarab (26 septembrie);Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul (27 septembrie);
Sf. Cuvioși Iosif și Chiriac de la Bisericani (1 octombrie);Sf. Preoți Mărturisitori Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel (21 octombrie);
Sf. Cuvioși Mărturisitori Visarion, Sofronie și Sfântul Mucenic Oprea (21 octombrie);Sf. Ierarh Iachint, mitropolitul Țării Românești (28 octombrie);Sf. Cuvios Antonie de la Iezerul - Vâlcea (23 noiembrie);Sf. Cuvios Gheorghe de la Cernica (3 decembrie);
Sfantului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei (13 decembrie);Sf. Cuvios Daniil Sihastrul (18 decembrie);
Sf. Ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului (22 decembrie).
