Șoc în lumea culturală! S-a aflat cine i-a turnat la Securitate pe Radu Beligan, George Călinescu și Nina Cassian

Ultima actualizare:

Dezvăluiri incendiare cutremură lumea culturală românească! Neculai Constantin Munteanu, una dintre cele mai cunoscute voci ale postului Radio Europa Liberă, a publicat recent pe rețelele sociale informații tulburătoare despre activitatea de informator a Ecaterinei Oproiu-Murgescu, cunoscut critic de film, jurnalistă, dramaturgă și fost redactor-șef al revistei Cinema.

Ecaterina Oproiu s-a stins din viață pe 22 aprilie 2024, la vârsta de 94 de ani / foto: Wikipedia
Ecaterina Oproiu s-a stins din viață pe 22 aprilie 2024, la vârsta de 94 de ani / foto: Wikipedia

O figură respectată, cu o carieră impresionantă

Ecaterina Oproiu (1930–2024) a fost una dintre cele mai importante figuri ale criticii cinematografice din România.

Timp de aproape un sfert de secol, între 1965 și 1989, a condus revista Cinema, relansând-o și transformând-o într-o publicație de prestigiu, premiată chiar cu Leul de Aur la Bienala de la Veneția (XXXVIII) pentru „Cel mai bun periodic de popularizare cinematografică”.

A fost vicepreședintă a Federației Internaționale a Presei Cinematografice (FIPRESCI) în 1975 și laureată a Premiilor ACIN în 1977 și 1982. În paralel, a semnat piese de teatru celebre – Nu sunt turnul Eiffel, Cerul înstelat deasupra noastră, Interviu și 3x8 plus infinitul – și a colaborat cu Televiziunea Română, prezentând filme în emisiunea Telecinemateca.

Însă dincolo de lumina reflectoarelor, în arhivele Securității, se ascunde o poveste cu totul diferită.

„Ruxandra Milian” – numele de cod al informatoarei

Potrivit mărturiilor lui Neculai Constantin Munteanu și documentelor din Arhiva CNSAS, Ecaterina Oproiu a fost cunoscută în rețeaua Securității sub numele de cod „Ruxandra Milian” (uneori scris Millian). Activitatea sa informativă ar fi început oficial la 9 iunie 1958 și s-ar fi încheiat brusc, fără explicații, la 28 iulie 1967.

„În anii osbedantului deceniu a existat un critic proletcultist, devenit mai târziu scriitor onorabil, Paul Georgescu pe numele lui, care dădea nume caraghioase potentaţilor şi personalităţilor vremii. Pe Catrinel Oproiu o numise Latrinel Coproiu. Inspirat omul, nu?”, a scris ironic Neculai Constantin Munteanu pe Facebook.

Conform acestuia, Oproiu a furnizat informații despre un număr impresionant de personalități din cultura română.

Printre cei vizați se numără Henriette Yvonne Stahl, Nina Cassian, Ion Marin Sadoveanu, Radu Beligan, Horia Lovinescu, George Călinescu, Șerban Cioculescu, Marieta Sadova și Alexandru Giugaru.

Lista completă a celor „turnați” de Ruxandra Milian

Lista publicată de Munteanu și completată ulterior de cercetările jurnalistice include nume sonore ale culturii române: Lipatti Valentin (inclusiv văduva lui Dinu Lipatti), Cella Voinescu, Henriette Yvonne Stahl, Petru Dumitriu, Nina Cassian, Șerban Cioculescu, George Călinescu, D.I. Suchianu, Ion Marin Sadoveanu, Marieta Sadova, Radu Beligan, Horia Lovinescu, Cella Dima, Mîndru Katz, Titus Popovici, Lucia Demetrius, Petre Ștefănescu Goangă, Alexandru Giugaru, George Calboreanu, Silvia Kerim, Silvia Dumitrescu-Timică, Eugenia Popovici, N. Stroe, Mircea Crișan, Henry Mălineanu, Maria Vlad, Jeannot Poper, Elly Roman, Edgar Cosma, Eugen Barbu și Mihai Beniuc.

Mărturia lui Neculai Constantin Munteanu

Fostul jurnalist de la Europa Liberă dezvăluie și o experiență personală tulburătoare: „În 1977 am avut și eu o dandana cu Securitatea.

Ecaterina Oproiu Murgescu Ruxandra Milian a apărut și în dosarul meu, cu numele mai gospodăresc de Katy, deci cariera ei de informatoare nu se oprise în 1967. De ce v-am relatat toate acestea?

Ca să mă dau mare. Vă dați seama ce mândră ar fi fost mama dacă ar fi aflat că fiul ei a fost turnat la Securitate de aceeași doamnă care îi turnase pe Șerban Cioculescu, George Călinescu, Petru Dumitriu, Ion Marin Sadoveanu, Marieta Sadova, Radu Beligan, etc.? Cum să nu fii mândru, cum?”, scrie Munteanu.

O istorie redeschisă

Detalii suplimentare despre activitatea de informatoare a Ecaterinei Oproiu apar și în volumul „Învinși și învingători” de Cristina Modreanu, publicat de Editura Vremea în 2025, care analizează documente inedite din arhivele CNSAS.

În lumina acestor dezvăluiri, imaginea Ecaterinei Oproiu – cândva un simbol al eleganței intelectuale și al rafinamentului cinematografic – capătă noi nuanțe. Între talent, carieră și compromis, biografia ei devine o radiografie a unei epoci în care cultura și frica au coexistat periculos de aproape.

Ecaterina Oproiu s-a stins din viață pe 22 aprilie 2024, la vârsta de 94 de ani, lăsând în urmă o moștenire complexă – deopotrivă artistică și controversată.



Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
www.antena3.ro
image
www.gandul.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.viva.ro
image
www.unica.ro
image
playtech.ro
image
www.stiripesurse.ro
image
www.stiripesurse.ro
image
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
historia.ro
image
historia.ro
Bucuresti, foto Shutterstock jpg
casa lemn pexels jpg
La 79 ani, Cristian Gatu vrea sa si refaca viata jpg
Sesizare penală a IICCMER privind tratamentele neomenoase aplicate în perioada comunistă în „Spitalul pentru copii neuropsihici cronici Siret” jpeg
Seminte, foto shutterstock jpg
castor, foto shutterstock jpg
Marius Csampar
thomas plamberger kerstin gurtner facebook jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net