Suntem printre codaşii Europei la testarea suspecţilor de Covid-19
Discuţiile despre măsurile de relaxare de după starea de urgenţă sunt pe buzele tuturor. Toată lumea aşteaptă data de 15 mai, cu speranţa că viaţa va începe să revină la normal. Specialiştii atrag atenţia că numărul testărilor pentru Covid-19 este extrem de important pentru a limita răspândirea îmbolnăvirilor. Aflat într-o vizită la Institutul Cantacuzino din Bucureşti, premierul a spus că ”obiectivul nostru este să creştem în continuare această capacitate de testare”.
Premierul Ludovic Orban a declarat, ieri, că România are o capacitate de testare pentru coronavirus mai mare decât numărul de teste care se realizează. Capacitatea de testare în prezent este de 8.000 de teste pe zi, în 61 de centre. Conform statisticilor, până ieri, în România, de la sfârşitul lunii februarie până acum, au fost prelucrate 106.357 de teste. Cu toate acestea, statisticile internaţionale arată că România testează astăzi de 6 ori mai puţin decât Estonia, de 4 ori mai puţin decât Slovenia şi de 3 ori mai puţin decât Cehia. ”Dacă ne comparăm cu ţările puternice care sunt considerate modele în testarea pentru coronavirus, România testează astăzi de 5 ori mai puţin decât Germania”, a explicat expertul Vlad Mixich, citat de hotnews.ro. Vlad Mixich subliniază că toate aceste comparaţii sunt făcute pentru teste la o mie de locuitori, pentru a diminua efectul diferenţelor numărului de locuitori. „Cu excepţia Ungariei, România testează mai puţin decât toate celelalte ţări UE”, a afirmat el.
Capacitatea de testare, dar şi numărul testelor propriu- zise ar putea creşte, având în vedere că şi Institutul Cantacuzino are o capacitate de 500 de teste pe zi, care poate fi crescută în funcţie de necesităţi, până la 1.000. ”Institutul a solicitat să intre în echipa de pregătire a celor care urmează să opereze noi centre de tip PCR”, a spus Orban. ”Obiectivul nostru este să creştem în continuare, astfel încât să putem testa oricât este necesar, în funcţie de protocol”.Institutul Cantacuzino a trecut, în anul 2017, în subordinea Ministerului Apărării Naţionale. Cândva, unitatea era cel mai mare producător de seruri şi vaccinuri din Europa de Sud-Est. Vaccinul variolic a fost produs până în 1979 când, graţie vaccinării, boala a fost eradicată, astfel încât s-a oprit şi fabricarea lui, în timp ce vaccinul difterotetanic pertusis (DTP) era făcut pentru două dintre componentele celulare, respectiv diftero şi pertusis la Institutul Cantacuzino din Bucureşti, iar componenta tetanică în laboratoarele din Iaşi. Din jurul anilor ’80, a început producţia de vaccin gripal, pentru realizarea căruia doi medici - doctorul Niculescu şi Ligia Creţescu - s-au pregătit în Anglia.
Înfiinţat în 1921 la iniţiativa profesorului Ioan Cantacuzino, prin decretul dat de Regele Ferdinand I, Institutul Cantacuzino avea drept scop „imunizarea populaţiei contra pandemiilor şi epidemiilor”. Specialiştii Institutului se ocupau însă şi de diagnostic, cercetare, sănătate publică şi învăţământ. Eforturile Institutului au dus la eradicarea variolei în România şi au ferit populaţia de tuberculoză, tetanos, difterie, dizenterie, holeră etc.Pe linia de producţie a Institutului s-au aflat, în afară de vaccinuri, medicamente precum Cantastimul, care era un stimulator al capacităţii de apărare a organismului, cu rezultate în unele forme de cancer. Un alt produs emblematic al Institutului Cantacuzino a fost Polidinul, care putea oferi rezistenţa împotriva unor infecţii, în special, respiratorii.
«Vaccinul antigripal ne va ajuta la iarnă»
Întrebat dacă vaccinul antigripal va fi produs în următoarea perioadă la Institutul Cantacuzino, premierul a spus că nu este vorba despre anul acesta. ”Aici e vorba de o serie de proceduri de testare, de validare, de punerea în funcţiune a unei linii de producţie. Cel mai probabil, va fi gata anul viitor. Dar aici am avut discuţii la nivelul Ministerului Sănătăţii şi încercăm să găsim soluţii pentru o vaccinare cât mai amplă a cetăţenilor, pentru că asta ne va ajuta în cazul venirii unui al doilea val de coronavirus, pentru că, cine s-a vaccinat de gripă, dacă are simptome, mai mult ca sigur că are coronavirus, că nu are gripă”, a explicat Ludovic Orban.
Citește și:
De unde a luat doctorul Adrian Streinu numele de Cercel. Povestea din spatele numelui celebru
Traian Băsescu: ”Habar nu aveți despre imaginea reală a infecţiei în structura populaţiei”
