Tot ce trebuie să ştim despre alegerile parlamentare

Mergem din nou la vot. Duminică, 11 decembrie, vom alege noua componenţă a Parlamentului. Faţă de alegerile trecute, sunt noutăţi importante. Este bine să ştiţi că, în urma acestor alegeri, vor fi mai puţini deputaţi şi senatori.

Mai mulţi tineri, mai multe femei, mai puţini parlamentari cu state vechi, fără “penali”. Aşa au procedat cele mai multe partide când au întocmit listele de candidaţi. Faţă de 2012, vom vota candidaţi pe liste şi nu uninominal. 

Noutăţi

• Mai puţini parlamentari. Faţă de 588 de deputaţi şi senatori cât sunt acum în Parlament, vom alege doar 466. Astfel, vor fi aleşi 308 deputaţi, plus 18 deputaţi ai minorităţilor, şi 134 de senatori. Diaspora va fi reprezentată de 4 deputaţi şi 2 senatori.
• Vot prin poştă. Românii din Diaspora au, în premieră, posibilitatea de a vota prin corespondenţă, dar din circa 6 milioane de români cu reşedinţa în străinătate  au solicitat doar 9.000 să procedeze astfel. Poşta Română a anunţat că a trimis deja plicurile cu buletinele de vot către cei înscrişi, iar azi e ultima zi când mai pot fi primite. După această dată, plicurile cu buletinele de vot nu vor mai fi deschise.
• Mai multe secţii de votare. Pentru a se evita cozile a fost aprobată înfiinţarea de secţii noi de votare în Moldova, Italia şi Spania. Se va putea vota în 417 locaţii, din 166 de ţări şi teritorii.
• Program informatic special. Se va folosi un sistem informatic care va identifica alegătorii, precum şi pe cei care au mai votat în altă secţie. Un program digital special, instalat pe o tabletă electronică, va ”citi” CNP-ul fiecărui alegător.
• Supraveghere video. Numărarea buletinelor de vot va fi supravegheată video.

Cine poate să voteze

• Cetăţenii români au drept de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până inclusiv în ziua alegerilor.
• Nu au drept de vot: debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie; persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
• Nu pot fi aleşi: cei cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a fi ales în orice alte funcţii publice, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă sau prin lege.

Cum votăm

• Fiecare alegător îşi exprimă votul personal, de bunăvoie, şi are dreptul la un singur vot pentru alegerea senatorilor şi la un singur vot pentru alegerea deputaţilor.
• Exercitarea votului în numele altui alegător este interzisă.
• Votul este secret.
• Secţiile de votare vor fi deschise între orele 7.00 şi 21.00. Persoanele care sunt în secţie la ora 21.00 pot vota.

Pe cine votăm

• Senatorii şi deputaţii se aleg pe liste stabilite de partide. Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori, în timp ce la senat este de un senator la 168.000 de locuitori.
• Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor, se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare. 
• Numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripţie electorală nu poate să fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 4.

La ce secţie mergem

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţă şi unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă. Persoanele care nu se pot deplasa la sediul secţiei din cauză de boală sau invaliditate pot solicita urnă mobilă. 

Ce acte sunt necesare

Pentru a putea vota este necesară oricare din următoarele documente: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare). Aceste documente trebuie să fie valabile în ziua votării. Pentru diplomaţi este nevoie de paşaportul diplomatic sau de serviciu.

Infracţiuni electorale

• Oferirea sau darea de bani, în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi cu interzicerea exercitării unor drepturi.
• Utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
• Fapta persoanei care votează prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. 

Contravenţii

• Continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia (10.12.2016 ora 07.00) - amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei;
• Sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor la sediile secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un candidat sau o anumită listă de candidaţi – amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei;
• Organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli în perioada de desfăşurare a cursurilor – amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei;
• Prezenţa altor persoane în cabina de vot şi fotografierea sau filmarea buletinului de vot de alegători în timpul votării – amendă de la 600 lei la 1.000 lei;
• Distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror altor afişe ori anunţuri de propagandă electorală – amendă de la 600 lei la 1.000 lei;
• Comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanţă de 500 de metri în jurul localului secţiei de votare - amendă de la 2.200 lei la 3.000 lei.