Tot ceea ce trebuie să ştii despre Legea vaccinării
Vaccinarea copiilor a împărţit ţara în două: unii pro, alţii împotriva imunizării. Între timp, a izbucnit o epidemie de rujeolă care, până acum, a ucis 21 de copii şi tineri. În prezent, o nouă lege a vaccinării se află în dezbatere publică, iar Click! îţi spune ce conţine proiectul, ce vaccinuri sunt obligatorii şi ce obligaţii au părinţii şi medicii.
Încă de la început trebuie menţionat că iniţiatorii legii spun că scopul actului nu este de a-i sancţiona pe părinţii copiilor, ci acela de a asigura o informare mai bună a lor asupra tipurilor de vaccinuri administrate, asupra beneficiilor acestora şi asupra riscurilor la care se expun prin nevaccinare.
Schema imunizării
Aşadar, mai întâi iată care este schema de vaccinare gratuită, în conformitate cu Ordinul Ministerului Sănătăţii 386/2015! În maternitate, se fac următoarele vaccinuri: Hep B (împotriva Hepatitei B) şi BCG vaccin de tip Calmette Guerin. Apoi, la medicul de familie se fac imunizări la diferite vârste ale copilului: vaccinul hexavalent diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B hepatitic B, vaccin pneumococic conjugat, la 2, 4 şi 11 luni, vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion, la 12 luni şi la 5 ani, vaccinul tetravalent diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic, la 6 ani, şi vaccinul diftero-tetanic pentru adulţi/vaccin diftero-tetano-pertussis acelular, la 14 ani. Potrivit noii legi, aceste seruri pentru imunizare sunt “de rutină, obligatorii, conform calendarului naţional de vaccinare”.
Cine e răspunzător?
Proiectul prevede că “vaccinarea copilului constituie responsabilitatea părintelui pentru asigurarea stării de sănătate a copilului”, iar “pentru vaccinările obligatorii, furnizorul de servicii medicale are obligaţia de a informa părinţii sau, după caz, reprezentantul legal al copilului cu privire la calendarul naţional de vaccinare”. În Articolul 7 se mai stipulează că “Ministerul Sănătăţii acoperă eventuale prejudicii suferite de persoane, ca urmare a vaccinărilor obligatorii”.
Obligaţii au şi unităţile de învăţământ
Proiectul mai prevede că unităţile de învăţământ au, la rândul lor, mai multe responsabilităţi şi obligaţii, respectiv: informarea obligatorie a copiilor cu privire la vaccinare, cu implicarea cadrelor medicale din unităţile de învăţământ/direcţiile de sănătate publică, în cadrul unor activităţi curriculare şi extracurriculare, în cadrul unor discipline din planul de învăţământ care permit abordarea acestui subiect (biologie/anatomie, cultură civică, educaţie pentru sănătate, dirigenţie), cât şi să suspende participarea la cursuri a copiilor care nu sunt vaccinaţi, în perioada unei epidemii. Unitatea de învăţământ are obligaţia să solicite adeverinţa de vaccinare de la medicul de familie şi să anunţe Comisia de vaccinare privind copiii care nu au fost vaccinaţi conform calendarului naţional.
Sancţiuni prevăzute de lege
Deşi nu există un capitol distinct pentru sancţiuni, acestea nu lipsesc cu desăvârşire. Mai mult, ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a declarat că, în urma dezbaterii publice, ar mai putea fi adăugate şi alte sancţiuni pentru nevaccinarea copiilor. Aşadar, proiectul arată că înscrierea copiilor în colectivitate se poate face numai după prezentarea dovezii vaccinării. Totodată, părinţii trebuie să-şi asume în scris refuzul imunizării. De reţinut e faptul că ei pot fi acuzaţi de rele tratamente dacă nu îşi vaccinează copiii. Şi se ştie că aplicarea de rele tratamente minorilor este faptă penală. Sesizarea poate fi făcută de către comisiile judeţene de vaccinare sau de către comisia municipiului Bucureşti, care vor avea ca atribuţii să supravegheze activitatea de vaccinare.De asemenea, proiectul prevede că părinţii şi reprezentanţii legali au obligaţia prezentării copilului la medicul de familie/furnizorul de servicii medicale pentru realizarea vaccinărilor complete corespunzătoare vârstei pentru vaccinările obligatorii în scopul asigurării dreptului la sănătate, dar şi la convocarea Comisiei Judeţene de Vaccinare sau a Municipiului Bucureşti.
Click! spune
În septembrie 2016, în România a izbucnit o epidemie de rujeolă, din cauza scăderii succesive a ratei vaccinării de la 94%, în 2001, la 86%, în 2015. Astfel, până în prezent s-au înregistrat 4.070 de cazuri de rujeolă şi 21 de decese la persoane nevaccinate.
