Tradiţii pentru spor şi sănătate de 1 Mai (Armindeni)
În ziua de 1 Mai, oamenii sărbătoresc Armindenul. În tradiţia populară, ziua de Armindeni, cunoscută şi sub numele de Ziua Pelinului şi Pomul lui Mai, este consacrată belşugului şi rodirii pământului.. În acelaşi timp, în tradiţia milenară, sărbătoarea de Armindeni este dedicată zeului vegetaţiei, cel care protejează vitele, caii, holdele semănate, viile şi livezile. Nu în cele din urmă, ziua de Armindeni este o sărbătoare dedicată prosperităţii gospodarilor foarte harnici.
În ziua de 1 Mai, Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Prooroc Ieremia, unul dintre cei patru mari profeţi ai Vechiului Testament. Sfântul Prooroc Ieremia este Profetul care a vestit atât robia poporului iudeu, de către babilonieni, cât şi Naşterea lui Mesia din Fecioara Maria.
Sărbătoarea de Armindeni - Pomul de Armindeni - a fost celebrată încă din vremea dacilor, iar Profetul Ieremia, prăznuit în ziua de 1 Mai, a intrat în onomastica românilor în secolul al XV-lea. Profetul, care a trăit în jurul anului 600 înainte de Hristos, a fost supranumit şi profet al lacrimilor şi al plângerilor, pentru că a plâns pentru poporul iudeu. După ce Ierusalimul a fost robit de către Nabucodonosor, împăratul Babilonului, Proorocul Ieremia a coborât la Dafne, în Egipt, şi proorocind acolo, el a fost omorât cu pietre de evrei. Deoarece egiptenii l-au apreciat şi s-au bucurat de ajutorul său, Proorocul a fost îngropat în locul de înmormântare a lui Faraon. Rugăciunile Profetului Ieremia au distrus aspidele, care-i invadau pe egipteni. Mai mult, Proorocul i-a scăpat pe egipteni şi de furia fiarelor care se ascundeau prin ape (efot, cum le numeau egiptenii sau crocodili, în limbajul elinilor). Se spune că şi în zilele nostre, creştinii ce se roagă la mormântul Proorocului, luând ţărână de acolo, se vindecă de muşcăturile aspidelor.
Tradiţii pentru spor şi sănătate
Armindeni se numeşte pomul adus din pădure, în ajunul sărbătorii, pom care se aşează în mijlocul gospodărie, după ce a fost curăţat de ramuri, până aproape de vârf.
Puterea magică a Pomului vieţii
Voioşi şi dornici să se bucure de puterea magică a Armindenului, tinerii sădesc Pomul lui Mai sau „Pomul vieţii" în mijlocul curţii, apoi membrii familiei îl pregătesc pentru festivitate, împodobindu-l cu multe spice şi flori. Pomul de Mai rămâne în gospodărie până la seceriş. După această etapă, cu lemnul Armindenului se face foc pentru a coace prima pâine preparată din făină din noua recoltă de grâu. Ritualul se împlineşte pentru ca oamenii şi întrega gospodărie să fie apărate de puterea distructivă a duhurilor rele.
În multe localităţi din judeţul Botoşani, din tulpina Pomului vieţii se prepară lancea (băţul) care va deveni steagul de nuntă.
În familiile care au fete de măritat, de Armindeni se plantează în faţa porţii puieţi de mesteacăn.
În această zi se mai organizează petrecerea câmpenească numită „Băutul Mărţişorului". Cu acest prilej, se scoate mărţişorul agăţat de ramurile pomilor din gospodărie sau din grădină, la data de 1 Martie.
De Armindeni se culeg plantele medicinale amare
Armindenul este ziua potrivită pentru recoltarea plantelor medicinale amare; în popor, de Armindeni este sărbătorită şi Ziua pelinului, când planta are puteri magice.
În această zi, bărbaţii poartă un mănunchi de pelin la pălărie şi nu lucrează la câmp sau în gospodărie, ca şi femeile. În acest caz, motivaţia tradiţia spune că sărbătoarea se respectă pentru ca vinul obţinut în urmă cu un an să nu facă floare şi să se conserve bine.
De ziua Pelinului, planta se pune la masă, lângă tacâm, între haine şi în aşternut, pentru a îndepărta duhurile rele din toată gospodăria.
Tradiţa spune că, dacă pelinul cules în această zi se adaugă în băutura amatorilor de licori bahice, îi va lecui pe aceştia de năravul exceselor.
În calendarul popular, ziua de Armindeni este ideală pentru a semăna doar pepenii, castraveţii şi diferite soiuri de fasole. Gospodarii, care deţin suprafeţe mari, cultivate an de an cu viţă de vie, nu este bine să muncească în vie; există un vechi obicei ca viticultorii să se odihnească în ziua de Armindeni. Respectând acest acest ritual, gospodăria respectivă este apărată de grindină şi de insectele dăunătoare.
De asemenea, în ajunul sărbătorii de Armindeni, femeile nu lucrează în gospodărie sau la câmp; ele împlinesc acest ritual, pentru ca pământul să rodească şi comunitatea în care trăiesc să fie apărată de furtuni şi de invazia insectelor.
Acum, femeile nu trebuie să frământe nici pâine, pentru că se mucegăieşte. În schimb, este bine să meargă la câmp şi la pădure să adune plante de leac pentru farmacia casei.
De Armindeni, oamenii petrec la iarbă verde cu bunătăţi preparate în gospodărie, iar băutura tradiţională este vinul-pelin, care să-i menţină pe gospodari sănătoşi, până anul viitor.
