Tradiţii pentru spor şi sănătate de Dragobete
La data de 24 februarie, credincioşii ortodocşi sărbătoresc Întâia şi a doua aflare a Capului Sfântului Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului.
Sărbătoarea religioasă, cu origini străvechi, coincide cu o sărbătoare autohtonă, Dragobetele. Mergând pe firul legendelor populare, se spune că Dragobetele , numit în popor şi „Cap de primăvară", „Năvalnicul" sau „Logodnicul Păsărilor" era, de fapt, fiul babei Dochia. De-a lungul timpului, acest flăcău frumos, vesel şi iubăreţ, care seducea fetele frumoase întâlnite în calea lui, a rămas simbolul suprem al dragostei autohtone.
Ce spune sărbătoarea religioasă .După decapitarea Sfântului Ioan Botezătorul, eveniment sângeros petrecut la curtea regelui Irod Antipa, suveranul care s-a căsătorit cu soţia fratelui său Filip, credincioşii au căutat preţioasa relicvă, din dorinţa ca aceasta să fie pusă la adăpost de răzbunările duşmanilor Sfântului Ioan Botezătorul. După multe peripeţii, capul Sfântului Ioan, găsit în casa lui Irod de soţia unui slujbaş al regelui, a fost adăpostit într-o biserică din cetatea Emesei, din Siria. După alte evenimente sângeroase, în cele din urmă, preţioasa relicvă a fost dusă în Franţa, într-o biserică din localitatea Amiens, unde credincioşii o venerează şi astăzi.
Ce semnificaţie are sărbătoarea autohtonă a iubirii
Celebrată la data de 24 februarie, Dragobetele este o sărbătoare autohtonă a iubirii şi este atestată mai ales în Oltenia şi în Vestul Munteniei. În tradiţia populară, sărbătorii Dragobetelui i se mai spune Cap de primăvară, pentru că multe dintre obieiurile şi tradiţiile sunt specifice anotimpului îndrăgit.
Tradiţii pentru spor şi sănătate
De ieri ...
Urmând tradiţia, de Dragobete, în acea zi, fetele şi flăcăii se îmbrăcau cu haine noi, ţesute în casă, în timpul anului. Când vremea era frumoasă, cu toţii se adunau în grupuri şi mergeau prin păduri, să culeagă cele mai frumoase flori de primăvară. Veselia şi cântecele lor anticipau apropierea primăverii.
Cine culegea mai multe flori de primăvară, întâlnite în cale: ghiocei, viorele şi tămâioase era considerat un norocos în dragoste. Florile culese, mesageri ai deşteptării naturii, erau aşezaţi la icoane, până la data de 24 iunie, ziua Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul : în calendarul popular-Sânzienele. Atunci tinerii aruncau florile în apele curgătoare din localitatea natală, convinşi fiind că acestea vor purta în tot universul gândurile lor pozitive.
Dis-de- dimineaţă, în ziua de Dragobete, fetele şi nevestele tinere adunau zăpadă proaspătă, o topeau şi se spălau cu apa respectivă pe faţă şi pe cap, crezând că frumuseţea tenului şi podoaba capilară vor fi admirate de flăcăii satului.
Când era vreme urâtă, grupul de tineri care-l sărbătoreau pe Dragobete se aduna în casa unui gospodar de frunte din comunitatea respectivă şi-l omagia pe „zeul iubirii", fiind convinşi că ei vor fi îndrăgostiţi tot anul, până la Dragobetele viitor. Pentru această întâlnire, gazda pregătea o masă festivă, cu bucate şi băuturi preparate în acea gospodărie. De multe ori, băieţii mergeau şi în satele vecine, cu cântec şi cu voie bună, pentru a-l sărbători împreună cu tinerii de acolo pe zeul iubirii.
Flăcăii strânşi în cete sau grupurile de fete obişnuiau ca, în această zi, să-şi cresteze braţul în formă de cruce; apoi, îşi suprapuneau cele două tăieturi; după împlinirea acestui ritual, tinerii deveneau fraţi de cruce, iar fetele deveneau surori de cruce, jurându-şi să fie alături la ceas de bucurie sau de necaz.
... şi de azi
Sărbătoarea de Dragobete trebuie respectată, pentru ca tinerii să se îndrăgostească şi să fie iubiţi, până la Dragobetele din anul următor.
Este un semn de rău augur, dacă un tânăr sau o fată nu întâlneşte de Dragobete un reprezentant de sex opus, pentru că, până la anul viitor, acea persoană rămâne singură şi iubirea adevărată o ocoleşte.
Voia bună este însoţită mereu de zicala :"Dragobetele sărută fetele!" În acelaşi timp, Dragobetele este celebrat în ziua când păsările se împerechează, se strâng în stoluri şi încep să-şi dureze un cuib.
Personificările îndrăgitului personaj
În tradiţia populară, Dragobetele, protectorul dragostei şi bunei dispoziţii, este comparat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană şi cu Eros, mesagerul dragostei din mitologia greacă.
O altă legendă spune că Dragobetele, tânărul frumos, iubăreţ şi îndrăzneţ, fură inimile fetelor şi nevestelor tinere şi din acest motiv, el a fost metamorfozat de Maica Domnului într-o plantă numită năvalnic, pentru că iubirea Dragobetelui este ca un joc năvalnic.
Cu timpul, terapeuţii au dovedit că năvalnicul este o plantă de leac cu numeroase efecte terapeutice : cicatrizante, calmante şi astringente, recomandată pentru o varietate de boli: respiratorii (de la tuse şi până la tuberculoză), digestive ( ocluzii intestinale, leziuni ulceroase şi indigestii), dar şi pentru litiaze. Extern, năvalnicul este un remediu excelent pentru plăgile care nu se închid cu uşurinţă.
Ritual care aduce noroc şi bani
O astfel de magie , relatată de o vizitatoare fidelă a site-lui www. Click.ro, poate fi împlinită în casă de oricine crede în puterea năvalnicului: În ziua sărbătorii, trebuie să ai o bancnotă nouă şi s-o împătureşti în două, apoi sub formă de triunghi. În mijlocul bancnotei trebuie să presari frunze de Năvalnic- proaspete sau uscate. Simbolul magic se păstrează într-un loc discret din casă, eventual în casa de bani. Dacă nu ai Năvalnic, pregăteşti doar bancnota, urmând ca în timp de nouă zile să găseşte un fir al acestei plante şi să-l păstrezi în bancnotă. Se spune că ritualul alungă ghinionul, paguba, gândurile negative ale duşmanilor şi spulberă orice rău.
Personificare magică a iubirii, Dragobetele este însoţit de zâne, numite Dragostele. Ca mesageri ai destinului, Dragostele îi pândeşte pe tânări, şoptindu-le cuvinte de dragoste, prin care să-şi atragă iubirea dorită. În mod strategic, în aceste şoapte de dragoste se regăsesc cuvinte, precum : dor arzător, dragoste veşnică, săgeta iubirii alături de numele persoanei iubite.
• cerinţă a ritualurilor de Dragobete, mereu în actualitate, este ca jurământul de fidelitate, pe care- l fac tinerii în această zi, să fie respectat tot anul.• Şi acum, în ziua de Dragobete, gospodinele hrănesc din belşug păsările cerului care vin în curtea casei, dar şi pe cele din propria gospodărie, pentru a avea spor în casă şi pâinea de toate zilele să fie obţinută fără eforturi supraomeneşti.
Ce flori să dăruiţi persoanei iubite de Dragobete
De Dragobete, dăruiţi celei mai dragi persoane din viaţa voastră flori care poartă simboluri eterne: Crizantemele albe (simbolizează optimismul şi bucuria), garoafele roz ( spun „Nu te voi uita niciodată !), garoafele roşii (declară iubire trainică), ghioceii ( sunt simbolul prieteniei loiale), crinul alb (simbolizează puritatea şi intenţiile serioase), camelia roz (declară un dor aprins) şi iasomia (anticipează abundenţă).
Ce flori nu trebuie să oferi niciodată persoanei iubite
Cactusul ( simbolizează suferinţa), begonia ( stimulează gândirea negrativă), macul (vorbeşte despre uitare şi infidelitate), iar narcisele galbene (sunt simbolul geloziei).
