Tradiţii pentru spor şi sănătate de Lăsata Secului
La masa festivă se adună rudele şi prietenii de familie şi se răsfaţă din belşug cu bucatele preferate: aperitive, ciorbe, friptură, plăcinte cu brânză, cu dovleac, cu mere şi vin.
Lăsatul secului este ultima zi când se mai consumă alimente „de dulce": carne, ouă, lactate, băuturi alcoolice, înaintea Postului Naşterii Domnului care durează 40 de zile.
La această sărbătoare creştinii respectă unele tradiţii din bătrâni, rânduite de secole pentru a păstra sporul şi sănătatea în fiecare familie.
Tot acum se oficiază ultimele nunţi din acest an, pentru că, după începerea Postului, până după Bobotează, nu se mai fac nunţi.
O altă practică ajută la prezicerea vremii după cum arată ... pieptul găinii tăiate pentru sărbătoarea de luni seara: dacă pasărea are pieptul gras va urma o iarnă grea; în cazul în care găina are pieptul fără grăsime, iarna va fi uşoară şi vara va avea roade bogate.
De asemenea, de Lăsatul Secului fiecare gospodină are grijă să-şi protejeze căminul de spiritele rele. Pentru alungarea acestora, cât mai departe de locuinţă, se ung cu usturoi uşile şi ferestrele casei, dar şi porţile gospodăriilor. Tot în acest scop, se mai practică obiceiul de a face mult zgomot în curtea gospodăriei cu ajutorul unor obiecte casnice (capace, tobe sau fluiere).
Alte tradiţii se referă la o interdicţie referitoare la treburile casnice ale femeilor; acestea nu au voie să spele, să coasă sau să facă curăţenie, pentru ca bolile şi paguba să nu intre în acea gospodărie.
În familile numeroase, cu mulţi copii, părinţii ţin postul pentru a-i proteja de boli şi de accidente neaşteptate.
Ce alimente nu trebuie să lipsească de la masa festivă
La aperitiv se consumă ouă de puică, pentru a evita cheltuielile neprevăzute, ştiut fiind faptul că, adesea, găina râcâie şi împrăştie chiar şi boabele. Ciorba de peşte este binevenită pentru ca în timpul postului să fim sprinteni precum peştii şi să înotăm tot timpul, fără să „alunecăm" prin necazuri. La desert se servesc plăcinte cu fructe şi cu legume, dar mai ales struguri sau stafide, care simbolizează sporul şi vigoarea spirituală.
Frimiturile de pâine şi de prăjituri de la masa festivă nu se aruncă la gunoi, ci se dau păsărilor sălbatice, pentru ca toate suratele lor să nu ciugulească recoltele în anul viitor. Alte resturi de la masa de Lăsatul secului se aruncă spre răsărit tot pentru a proteja gospodăria respectivă de pagubă.
De Lăsatul secului gospodinele spală toate vasele în care au pregătit bucatele pentru masa sărbătorească, apoi le aşază pe masă cu gura în jos în noaptea ce deschide Postul creştin. Există credinţa că în acest fel, spiritele rele nu se vor ascunde acolo şi nu-i va ispiti pe creştinii din acea casă să renunţe la post.
