Tradiţii pentru spor şi sănătate de Sfântul Ştefan - Întîiul martir al Creştinismului
În a treia zi de Crăciun, credincioşii ortodocşi îl prăznuiesc pe Sfântul Arhidiacon Ştefan, întâiul creştin condamnat la moarte de autorităţile iudaice în anul 33.
Sfântul Ştefan, primul creştin care a vestit şi a mărturisit credinţa în Hristos, era de neam ales şi provenea din seminţia lui Avraam. Numele său, de origine greacă, înseamnă „coroană"şi face referire la faptul că Sfântul Ştefan deschide drumul unui nesfârşit şir de martiri creştini.
„Din cetatea lui David au fost aleşi de Apostolii din Ierusalim, şapte bărbaţi cu nume bun (evlavios), înţelepţi şi plini de duh şi i-au rânduit, pe cei şapte aleşi, prin rugăciune şi prin punerea mâinilor deasupra capetelor lor, să asiste la întâlnirile tinerelor comunităţi creştine. Astfel s-a instituit prima treaptă a preoţiei, diaconia, care se păstrează şi în zilele noastre", precizează preotul Valentin Fotescu, de la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti..
Fiind învrednicit cu harul minunilor, care însoţeau adesea propovăduirile lui, Ştefan a stârnit mânia evreilor, care l-au chemat la judecată în faţa Sinedriului (un tribunal la vechii evrei, respectiv un consiliu suprem prezidat de Marele preot, care judeca „problemele" importante, interpreta Legea şi delibera asupra chestiunilor publice). Membrii acestui tribunal l-au acuzat pe diaconul Ştefan că huleşte şi că strică Legea lui Moise. În acea perioadă , blasfemia se pedepsea cu moartea.
În faţa Sinedriului, Ştefan i-a înfruntat pe judecători, a ales argumente solide din scripturi, care dovedeau că Legea se împlineşte prin Hristos, adică prin Mesia, cel prezis de profeţi. Argumentele arhidiaconul Ştefan nu i-a convins pe judecători că are dreptate. Alungat din cetate şi lovit cu pietre, Ştefan s-a prăbuşit sub povara bolovanilor aruncaţi cu duşmănie asupra lui. În pragul morţii, el a avut viziunea că cerurile s-au deschis, iar Hristos, Fiul Omului, şedea la dreapta lui Dumnezeu. Strivit de pietre, Arhidiaconul Ştefan a îngenuncheat, şi cu braţele întinse sub formă de cruce, s-a rugat lui Dumnezeu să-l primească în împăraţia lui. Cu ultimele puteri, Ştefan i-a cerut acestuia să-i ierte pe ucigaşii lui: "Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta!" Prin moartea arhidiaconului Ştefan, primul mucenic care s-a jerfit pentru credinţa şi dragostea în Hristos, creştinii retrăiec impresionanta dramă petrecută pe Golgota, unde a fost răstignit Iisus.
În anul 417 d.Hr. bărbaţii evlavioşi din cetate au descoperit moaştele primului martir creştin, le-au aşezat într-o raclă cioplită din lemn de Persia, păstrată lângă Templu. Apoi au fost duse la Constantinopol de soţia unui senator; moaştele Sfântului Ştefan au vindecat-o pe Eudoxia, fiica împăratului Teodosie, posedată de duhuri rele. În semn de evlavie şi recunoştinţă, soţia senatorului a avut iniţiativa ca sfintele moaşte ale arhidiaconului ştefan să fie duse la Roma. De atunci, din anul 425, moaştele mucenicului se odihnesc în cripta Bisericii San Lorenzo din capitala Italiei, alături de osemintele arhidiaconului roman Laurentius. În Biserica de pe Valea Iosafat, închinată Sfântului Ştefan, se roagă pentru sănătate, împliniri şi pentru îndepărtarea duşmanilor, mii de creştini din lumea întreagă.
În ţara noastră, numeroşi creştini, bărbaţi şi femei, poartă cu bucurie numele de Ştefan şi se roagă cu evlavie la icoana patronului lor spiritual.
În Capitală, în Biserica Sfântul Ştefan-Călăraşi (Calea Călăraşi nr. 83 - foto jos) şi în Biserica Sfântul Ştefan-Cuibul cu Barză ( Strada Ştirbei vodă nr 95) se oficiază slujbe de hram.
Tradiţii pentru spor şi sănătate
O veche tradiţie, împlinită în ziua praznicului, se referă la icoana care-l înfăţişază pe mucenicul martir: creştinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de multă vreme cu persoane foarte orgolioase, este bine să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ştefan, sfinţită în această zi.
Se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart şi persoanelor tinere, care poartă numele primului mucenic Ştefan.
În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ştefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan, se sfinţesc la biserică în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci. De asemenea, de Sfântul Ştefan, se prepară şi se împart mucenici cu miere şi nucă, care amintesc de moartea lui mucenicească.
Pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor cu probleme mari de sănătate, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi.
În ziua praznicului, este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie.
