Tradiţii pentru spor şi sănătate la praznicul Sfintei Muceniţe Filofteia
Sfânta Muceniță Filofteia s-a născut la începutul secolului al XIII-lea în apropiere de oraşul Târnovo din Bulgaria de astăzi, într-o familie de ţărani religioşi şi săraci.
Mama ei s-a ocupat de educaţia unicei ei fiice, pe care a crescut-o în spiritul evlaviei şi al dreptei credinţe. Din păcate, aceasta a murit când fiica ei avea o vârstă fragedă. În sufletul copilei care postea şi participa la slujbele religioase în biserica din localitatea natală, milostenia era o aleasă virtute. După ce a rămas văduv, tatăl Sfintei s-a hotărât să se recăsătorească. Mama vitregă însă n-o iubea pe Filofteia, era aspră cu ea, o bătea şi o certa, pârând-o tatălui ei de câte ori avea ocazia.
Cu toate acestea, Filofteia continua să-i ajute pe săraci, dăruidu-le din hainele ei şi o parte din mâncarea pe care trebuia s-o ducă tatălui ei care muncea la câmp. Adesea, tatăl fetei se plângea soţiei că nu-i ajunge mâncarea pe care i-o trimetea când muncea la câmp. În schimb, aceasta se dezvinovăţea, spunându-i că-i trimite multă mâncare, cât să-i ajungă toată ziua. În cele din urmă, tatăl Filofteii a aflat că fiica lui împărţea săracilor o parte din mâncarea care i se cuvenea. Într-o zi, a vrut să se convingă de acest lucru şi a urmărit-o. În clipa când s-a convins că Filofteia împărţea săracilor o parte din mâncarea care i se cuvea, în culmea supărării, a vrut s-o bată şi s-o tragă de cosiţe, ca de obicei. Doar că, orbit de mânie, el a aruncat toporul pe care-l purta cu sine la câmp spre Filofteia, rănind-o grav în picior. Din această cauză, fiica lui, în vârstă de 12 ani, a murit pe loc. Documentele vremii spun că locul acela a fost învăluit de o lumină puternică. După ce furia lui s-a mai topit, tatăl Sfintei Filofteia a vrut să -i ridice trupul, dar n-a putut nici să-l atingă, nici să se apropie de acesta.[. Înspăimântat, ucigaşul a alergat în cetate şi le-a spus arhiepiscopului şi conducătorilor cetății ce nenorocire s-a întâmplat şi că trupul fetei este acoperit de o strălucire cerească. Aflând neaşteptata veste, ahiepiscopul, însoţit de mai-marii cetăţii şi de multă lume au pornit spre locul dramei cu multe lumânări aprinse, cu tămâie , rostind rugăciuni. Când au văzut că trupul copilei este învăluit de acea lumină dumnezeiască, s-au minunat cu toții, lăudându-l pe Dumnezeul minunilor.
Apoi, împreună cu arhiepiscopul, cei veniţi au încercat să ridice trupul sfintei şi să-l ducă în cetate. Dar n-au putut să-l urnească din loc, nici când au rostit multe rugăciuni şi s-au înspăimântat. Trupul ei era greu ca piatra.
Atunci, s-au gândit că sfânta poate vrea să se odihnească într-un anumit loc sfânt. De aceea, cei care-l ajutau pe tatăl Sfintei Filofteia să-i ridice trupul au început să numească nume de țări, de mănăstiri şi de biserici rânduite în preajma locurilor natale, apoi şi pe cele existente peste Dunăre. Abia când a fost pomenit numele Bisericii Domneaşti din Târgul Argeş- ului, trupul ei a devenit mult mai uşor şi cei prezenţi,care asistau la ineditul eveniment, au trimis o scrisoare domnitorului Radu Vodă ( cel care zidise acea biserică), vestindu-l că Sfânta vrea să se odihnească în acel sfânt lăcaş. Când au fost aduse în Ţara Românească, moaştele au fost însoţite de un mare alai, credincioşii purtau multe făclii, iar racla a fost aşezată în Biserica Domnească „Sfântul Nicolae," pe atunci Catedrală Metropolitană, împlinindu-se astfel voinţa Sfintei Muceniţe. Acolo s-au odihnit cinstitele ei moaşte, până când a fost înălţată Mănăstirea Curtea de Argeş de către domnitorul Neagoe Basarab (sfinţită în anul 1886). Atunci Moaştele au fost mutate în biserica Mănăstirii , iar acum se odihnesc în Paraclisul acestui venerat lăcaş de cult.
Acolo sfintele moaşte săvârşesc în continuare multe minuni, tămăduind tot felul de boli, aducând alinare tuturor celor care se roagă cu evlavie şi credință.
Unele documente istorice menţionează că Sfintele Moaşte ale Muceniţei Filofteia au fost aduse în Ţara Românească după anul 1393, când ţaratul bulgar de la Târnovo a fost ocupat de turci. De asemenea,se menţionează şi faptul că, în timpul primului război mondial, Moaştele au fost protejate şi aduse în paraclisul Mănăstirii Antim din Bucureşti. După război, racla a fost dusă din nou în lăcaşul ales de Muceniţă.
Şi în acest an, pe 7 decembrie, sfintele moaşte ale Muceniţei sunt scoase din paraclis şi aşezate într-un pavilion special, amenajat în faţa bisericii Mănăstirii Curtea de Argeş, pentru ziua de prăznuire. Astfel, credincioşii veniţi în număr foarte mare din toată ţara în această zi au posibilitatea să se închine la Sfintele Moaşte.
Există un blestem împotriva celor care fură bucăţele din moaşte
De peste 600 de ani,Ţara Românească este vegheată de Sfânta Muceniță Filofteia - serbată cu mare evlavie pe 7 decembrie.
Racla în care se odihnesc moaştele Sfintei Filofteia a fost restaurată în anul 2004, la Monetăria Statului: atunci, s-a drapat lemnul cu catifea roșie, s-au aurit piesele din argint, s-a aurit din nou capacul, schimbându-se picioruşele de sprijin, confecționate din aluminiu.
În plus, s-au înlocuit bucățile deteriorate din lemnul de chiparos. Meșterii de la Monetăria Statului au fost şocați când au găsit scris pe săculeţul care învelea moaştele un blestem prin care sunt afurisiţi (blestemaţi) cei care ar îndrăzni să înstrăineze fragmente din Sfintele Moaşte: "Cosma, Milostiv Bogin - cu mila lui Dumnezeu Arhiepiscopul Mitropoliei Ungrovlahiei, fiindcă ne înştiinţăm smerenia Noastră ca din Sfintele Moaşte ale Sfintei Muceniţe Filofteia, ce se află în Biserica Domnească din oraşul Argeş, s-ar fi risipindu în mici părticele, iată dar, poruncim cuvioşiei tale, Arhimandrite chir Partenie, igumen Argeşului, să le pecetluieşti într-un săculeţ de bogasin nou, lăsându-i afară numai mâna cea dreaptă pentru sărutarea norodului. Şi aşa pecetluite să le aşezi în sicriu. Şi să ştie fieşcare să se ferească a nu cuteza să ciupească, cât de puţin din sfintele moaşte, că am pus blestem asupra cui ar cuteza a se atinge să ia. Într-această şi chip să urmezi! Şi să fii blagoslovit! 1791, mai 10." (Mitropolitul Cosma Popescu al Ungrovlahiei 1787-1792).
În şedinţa Sinodului Bisericii Ortodoxe Române din 28 februarie în toată ţara. Numele său se traduce prin "iubitoare de Dumnezeu".
Tradiţii pentru spor şi sănătate la praznicul Muceniţei
Sfanta Filofteia este considerată ocrotitoarea copiilor, a tinerilor şi a fetelor, pe care le ajută să se căsătorească şi să aibă o viaţă liniştită.
În tradiţia populară, Sfânta Filofteia este o soră îndepărtată a Sfântului Ilie. Astfel, ea mai este numită şi "aducătoarea de ploi". Istoria consemnează mai multe procesiuni cu moaştele Sfintei pe timp de secetă, iar tradiţia spune că prin mijlocirea ei în faţa lui Dumnezeu a plouat, iar roadele au fost bogate.
În ziua praznicului, nu se folosesc obiecte ascuţite în gospodărie, iar pâinea se rupe cu mâna la masă.
Pentru cei care au murit în urma unei întâmplări ciudate, familia trebuie să se roage la icoana Muceniţei şi vor afla din ce cauză a murit acea persoană.
În această zi, se împarte copiilor săraci hrană caldă, iar în acea gospodărie copiii vor fi ocrotiţi de boli şi de întâmplări dramatice.
Tinerele care vor să se căsătorească trebuie să ceară ajutorul Muceniţei Filofteia. Sunt de mare ajutor slujbele făcute timp de 40 de zile.
