Tradiţii pentru spor şi sănătate la sărbătoarea Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului
Lăsatul Secului este ultima zi când se consumă alimente „de dulce" carne, ouă, lactate şi băuturi alcoolice, înaintea Postului Naşterii Domului, care durează 40 de zile.
Tradiţii pentru spor şi sănătate
La această sărbătoare creştinii respectă tradiţii din bătrâni, rânduite de secole, pentru a păstra sporul şi sănătatea în fiecare familie.
Potrivit tradiţiei, în popor, masa sărbătorească este aşezată la răsărit, lângă o icoană, iar această orânduială aminteşte de aspectul său sacru. Din vremuri îndepărtate, la această, masa festivă este acoperită cu o faţă de masă albă, iar în mijlocul acesteia se aşează o pâine şi sare.
Mesenii gustă întâi o bucată de pâine înmuiată în sare, obicei tradiţional care aminteşte de ospitalitea populară.
Pentru sărbătoarea de Lăsatul Secului, gospodinele împodobesc masa festivă îndeosebi cu plăcinte cu brânză, cu friptură de pasăre şi cu vin. Deoarece gazda cunoaşte preferinţele culinare ale oaspeţilor săi, fiecare invitat se poate răsfaţa din belşug şi cu bucatele preferate : aperitive, ciorbe, preparate din carne şi delicatese cu dovleac şi cu mere.
Totodată, o datină din străbuni este respectată în fiecare familie şi aceasta ajută la prezicerea vremii: dacă pieptul găinii pregătite pentru masa de Lăsatul Secului este gras, atunci va urma o iarnă grea; în cazul în care găina are pieptul fără grăsime, iarna va fi uşoară şi vara va avea roade bogate.
Mai ales în zonele rurale, în seara respectivă, gospodarii ung cu usturoi ferestrele caselor, uşile şi porţile gospodăriei, fiind convinşi că în acest fel orice rău şi spiritele păguboase sunt alungate departe de casa lor.
Din generaţie în generaţie, seniorii fiecărei familii spun că ei respectă sărbătoarea pentru că astfel fiecare membru al familiei sale va fi sănătos, la fel animalele de povară din gospodărie; totodată, furtunile şi grindina nu vor distrugă recoltele familiei respective.
Ritualuri pentru atragerea ursitului
Prin tradiţie, fetele bătrâne care practică postul negru în această zi se vor căsători în anul următor, după Paşte.
În multe zone ale ţării, fetele necăsătorite participă la ritualul „Bătutul pernelor". Respectarea acestui ritual aduce mai repede ursitul în viaţa tinerei.
Tot acum se oficiază ultimele nunţi din acest an, pentru că, după data de 15 noiembrie, până după Bobotează, nu se mai fac nunţi.
Alimente care atrag sporul în familie
La masa festivă se consumă anumite alimente care atrag sporul: la aperitiv se consumă ouă de puică, pentru a evita cheltuielile neprevăzute, ştiut fiind faptul că, adesea, găina râcâie şi împrăştie chiar şi boabele. Ciorba de peşte este binevenită pentru ca în timpul postului să fim sprinteni precum peştii şi să înotăm tot timpul, fără să „alunecăm" în necazuri. La desert, se servesc plăcinte cu fructe şi cu legume, dar mai ales cu struguri sau cu stafide, care simbolizează sporul şi vigoarea spirituală.
Firimiturile de pâine şi de prăjituri de la masa festivă nu se aruncă la gunoi, ci se dau păsărilor sălbatice, pentru ca toate suratele lor să nu ciugulească recoltele familiei în anul viitor. Alte resturi de la masa de Lăsatul secului se aruncă spre răsărit, tot pentru a proteja gospodăria respectivă de pagubă.
Obiceiuri pentru alungarea spiritelor rele
De Lăsatul secului gospodinele spală toate vasele în care au pregătit bucatele pentru masa sărbătorească, apoi le aşază pe masă cu gura în jos în noaptea ce deschide Postul creştin. Există credinţa că în acest fel, spiritele rele nu se vor ascunde acolo şi nu-i va ispiti pe creştinii din acea casă să renunţe la post.
În ziua sărbătorii, o altă tradiţie se referă la o interdicţie referitoare la treburile casnice ale femeilor : nu se spală, nu se ţese, nu se face curăţenie, pentru ca bolile şi paguba să nu intre în acea gospodărie.
În familiile numeroase cu mulţi copii, părinţii postesc pentru a-i proteja pe urmaşii lor de boli şi de accidente neaşteptate.
