Tradiții și credințe împlinite la sărbătoarea autohtonă de Dragobete
În țara noastră, data de 24 februarie are o dublă semnificație: credincioşii ortodocşi sărbătoresc Întâia şi a doua aflare a Capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul. De asemenea, în această zi, în tradiția populară este celebrată sărbătoarea autohtonă a iubirii -Dragobetele
Ce ştim despre sărbătoarea creştină
În acestă zi, în lăcașurile ortodoxe de cult, credinncioși comemorează decapitatea Sfântului Ioan Botezătorul, eveniment sângeros care s-a petrecut la curtea regelui Irod Antipa. Deoarece suveranul Irod s-a căsătorit cu soţia fratelui său Filip, Ioan Botezătorul l-a criticat aspru pentru fapta sa imorală. Irodiada, soția lui Irod, s-a răzbunat crunt și a contribuit la decapitarea Sfântului Ioan. Chiar din ziua tragicului eveniment, credincioşii au căutat preţioasa relicvă, din dorinţa ca aceasta să fie pusă la adăpost de răzbunările duşmanilor Sfântului Ioan Botezătorul. După multe peripeţii, capul Sfântului Ioan a fost găsit în casa lui Irod de soţia unui slujbaş al regelui și a fost adăpostit într-o biserică din cetatea Emesei, din Siria. După multe alte peripeții, capul Sfântului Ioan Botezătorul a fost adăpostit într-o biserică din localitatea Amiens, unde credincioşii vin în pelerinaj și o venerează şi astăzi.
Dacă în ziua Întâia și a doua a aflării Capului Sfântului Ioan Botezătorul va ploua, va fi o primăvară frumoasă.
Ce se spune despre Dragobete, sărbătoarea iubirii autohtone
Se spune că sărbătoarea iubirii autohtone și a bunei dispoziții, Dragobetele, are rădăcini în tradițiile din vremea dacilor. Odinioară, Dragobetele avea o semnificație asemănătoare precum Cupidonul în mitologia romană sau ca și Erosul în mitologia greacă. În tradiția populară, în țara noastră Dragobetele mai era cunoscut sub numele de "Năvalnicul" , "Logodnicul păsărilor" și Cap de primăvară, deoarece multe dintre tradițiile specifice acestei sărbători populare au legătură cu venirea îndrăgitului anotimp- primăvara. De-a lungul timpului, Dragobetele era perceput ca un flăcău iubăreț, chipeș și năzdrăvan și , an de an, este sărbătorit îndeosebi în Oltenia și în Vestul Munteniei în data de 24 februarie.
Dragobetele a fost metamorfozat în plantă de Maica Domnului
O legendă spune că Dragobetele, tânărul frumos, iubăreţ şi îndrăzneţ, fură inimile fetelor şi nevestelor tinere. Din acest motiv, el a fost metamorfozat de Maica Domnului într-o plantă numită Năvalnic, pentru că iubirea Dragobetelui era ca un joc năvalnic.
Tradiții de odinioară în ziua de Dragobete
Odinioară, tinerele şi flăcăii, îmbrăcați în haine noi, țesute în casă, se întâlneau în ziua de Dragobete în familia unui burlac. În prima parte a sărbătorii fiecare povestea cele mai frumoase amintiri trăite de la sărbătoarea Dragobetelui din anul trecut; apoi gustau din bucatele pregătite de gazdă, iar prăjiturile în formă de inimioară erau preferatele oaspeţilor. Când vremea era frumoasă, cu toţii porneau în grupuri prin lunci şi păduri, cântau și se veseleau, sperând că veselia lor prevestește o nouă iubire. Tinerii sperau că voia bună le poartă noroc
În ziua de Dragobete, tinerii și tinerele, glumeau, râdeau, își făceau declarații de dragoste sperând că le va merge bine și vor fi iubiți de toata lumea în cursul acelui an.
Cine aduna multe flori de primăvară avea noroc în dragoste
De secole, se crede că florile culese de Dragobete atrag norocul. Odinioară, tinerii și fetele din localitățile Munteniei și Olteniei, unde se sărbătorește totdeauna Dragobetele, culegeau primele flori de primăvară, întâlnite în cale: ghiocei, viorele şi tămâioase. Se spunea că persoana care aduna mai multe flori de primăvară era norocoasă şi în dragoste. Florile adunate în ziua de Dragobete erau aşezate la icoane, până la sărbătoarea Sânzienelor, pe 24 iunie. În acea zi, florile erau aruncate într-o apă curgătoare din localitatea natală. Cu acest prilej, fiecare tânără rostea o incantaţie și avea convingerea că florile, răspândeau în drumul lor, în tot universul, dorinţa ei de a avea noroc în dragoste. .
Petrecere pentru Zeul iubirii
Când era vreme urâtă, grupul de tineri care-l sărbătoreau pe Dragobete se aduna la casa unui gospodar de frunte în comunitatea respectivă şi-l omagia pe Dragobete, pe zeul iubirii. Pentru această întâlnire, gazda pregătea o masă festivă, cu bucate şi băuturi preparate în acea godpodărie.
Credințe care se păstrează și în zilele noastre
Și în zilele noastre, în unele comune din Muntenia, dar și în comuna Buzești din judetul Olt, localnicii serbează Dragobetele pentru a fi ocoliți de boli.
În credința populară, în ziua de Dragobete se împerechează părările și își pregătesc cuibul.
Totodată, există credința că, dacă în această zi o fată nu se întâlnește cu un băiat, fata respectivă nu va fi iubită tot anul. De aceea, în popor, Dragobetele este sărbătorit, potrivit tradiției de secole prin veselie și petreceri în fiecare comunitate.
De Dragobete se fac declarații de dragoste originale
În ziua de Dragobete, mesajul de dragoste pentru persoana iubită poate fi interpretat și în funcție de numărul florilor primite de la omul cel drag. Când acesta îi oferă iubitei un fir de trandafir, darul său înseamnă : "Esti doar a mea"; când iubitul îi dăruiește trei trandafiri, mesajul lui înseamnă: "Suntem făcuți unul pentru altul"; dacă de Dragobete tânăra primește cinci trandafiri, declarația sa de dragoste este, fără echivoc: "Te iubesc!" , iar dacă primește un bughet cu șapte trandafiri, de Dragobete, atunci iubitul vrea să-i spună :”Mă simt mai puternic alături de tine". Dacă buchetul dăruit persoanei iubite este impresionant, și adună 101 trandafiri, darul tânărului reprezintă o cere în căsătorie.
Sărbătoarea de Dragobete era şi este respectată
Tinerii necăsătoriţi cred că Dragobetele le aduce în cale sufletul-pereche dacă respectă tradiţiile din vechime: să declare persoanei iubite că o va iubi şi ocroti toată viaţa.
În această zi, sacrificarea animalelor este interzisă
De asemenea, la sărbătoarea Dragobetelui, bătrânii din sat se preocupă mai mult decât de obicei de animalele din ogradă. Vârstnicii credeau și cred că în ziua de Dragobete păsările își aleg perechea pe viață. Tot în această zi, sacrificarea animalelor este interzisă.
Dragobetele sărută fetele
În grupul tinerilor care-l sărbătoresc pe Dragobete, veselia trebuie să fie suverană. Cu timpul, voia bună a fost însoţită de zicala :”Dragobetele sărută fetele!” Personificare magică a iubirii, Dragobetele era însoţit de zâne, numite Dragostele. Ca mesageri ai destinului, Dragostele îi pândeau pe tineri, şoptindu-le cuvinte de dragoste, prin care să-şi atragă iubirea dorită. În mod strategic, în aceste şoapte de dragoste se regăseau cuvintele: dor arzător, dragoste veşnică, săgeata iubirii alături de numele persoanei iubite.
În noaptea de Dragobete tinerele își găsesc ursitul
În multe zone din țară, ajunul de Dragobete este considerat la fel de magic, ca și noaptea de Bobotează. Tinerele care doresc să-și cunoască ursitul își pun sub perna busuioc sfințit, sperînd că Dragobetele le va arăta în vis ursitul.
Treburi casnice permise și interzise de Dragobete
.În această zi, țesutul, cusutul si toate treburile cotidiene, ce se practică în gospodărie, nu sunt permise. Totuși, de Dragobete în aceasta zi este admisă curățenia, deoarece, prin tradiție, se crede că această îndeletnicire aduce spor și revigorare fizică.
Flăcăii și fetele nu au voie să plângă
În ziua de Dragobete flăcăii și tinerele nu au voie să plângă. Din vremuri îndepărtate se spune că persoanele care plâng în această zi vor avea parte de necazuri și supărări cel puțin șase luni de zile.
Dacă nu sărbătorești Dragobetele...
O superstiție din popor spune că persoanele care nu sărbătoresc aceasta zi sunt pedepsite să nu poată iubi în acel an.
