Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Andrei

În noaptea de Sfântul Andrei se adună lupii, iar Apostolul le împarte fiecăruia prada, pentru că se apropie iarna. Ca să-şi apere gospodăria de lupi, oamenii ung fântânile, ţăruşii de la poartă, ferestrele şi pragul uşilor cu usturoi.

În această zi se spune că, pentru a te feri de lupi, nu trebuie să dai cu mătura, să duci gunoiul afară, nu se curăţă grajdurile, nu se face pomană şi nu se dă nimic cu împrumut. Iată mai multe tradiții și superstiții de Sfântul Andrei:

• În această noapte toate animalele prind glas omenesc, însă cine le aude, moare.  
• În această zi umblă strigoii, care iau viaţa rudelor apropiate, aduc boli, grindină şi multe suferinţe. Prin unele părţi există credinţa că strigoii fură din curţile oamenilor coasele, iar apoi se bat cu ele. Astfel, gospodinele nu lasă afară astfel de unelte. 
• În noaptea de Sfântul Andrei fetele îşi pun sub pernă busuioc sfinţit pentru a-şi visa ursitul. 
• Unele fete încearcă să-şi vadă viitorul în oglindă. Ele se dezbracă şi stau goale între două oglinzi, ţinând în mâini două lumânări. Ele se uită în oglinda din faţă pentru a vedea imagini reflectate în oglinda din spate. 
• Omul sau animalul atacat de lup se transformă în vârcolac. 
• Pentru ca spiritele rele să nu pătrundă în casă, cănile şi oalele se întorc cu gura-n jos. 
• Dacă în noaptea de Sfântul Andrei este senin şi cald, nici iarna nu va fi geroasă.
• Ca să-şi viseze ursitul, tinerele îşi pun sub pernă 41 de boabe de grâu. Dacă visează că le ia cineva grâul, acesta este un semn că se vor mărita. 
• În noaptea de Sfântul Andrei se pun la încolţit într-un strat subţire de pământ, mai multe boabe de grâu. În funcţie de cum creşte grâul, aşa va fi şi următorul an pentru respectiva persoană. Aspectul grâului pus la încolţit spune ceva şi despre recoltele anului agricol ce urmează: un grâu frumos înseamnă o recoltă bogată. Fiecare membru al familiei îşi seamănă propriul grâu. 
• Fetele măsoară de Sfântul Andrei nouă ceşcuţe pline cu apă, iar apoi le toarnă într-o strachină care se pune apoi sub o icoană. A doua zi dimineaţa, apa din strachină se măsoară din nou, cu aceeaşi ceşcuţă. Dacă mai rămâne apă pe fundul ei, atunci fetele vor avea noroc şi se vor mărita.