Uite ce impozit pe venit plătesc salariaţii în ţările UE!
România are un impozit pe venitul din salariu de 16%, iar de la 1 ianuarie 2018 ar urma să scadă la 10%. Însă, în Spania acesta poate ajunge şi la 48%, în funcţie de venitul realizat, în vreme ce în Italia cota maximă de impozitare este de 43%, potrivit datelor Eurostat.
Modificarea Codului fiscal a stârnit un val uriaș de contestații și a fost criticată de toată lumea, președinte, firmele, sindicate. Una din schimbări este scăderea cotei de impozitare de la 16%, la 10%, de la 1 ianuarie 2018.
Acum, în România și Ungaria, cota de impozitare este unică, de 16%, iar în Bulgaria este 10%.
Polonia, însă, are cotă progresivă, la fel ca şi statele dezvoltate din Vestul Europei, precum Germania, Italia şi Spania.
State mari din centrul Europei, în care se află foarte mulţi români, nu au o cotă unică de impozitare, ci aplică un impozit progresiv salariaţilor. Mai precis, la veniturile mici sunt aplicate cote reduse de impozitare, sau nu sunt deloc impozitate, în timp ce pentru câştigurile mari se achită şi zeci de mii de euro impozit la stat, din cauza unor cote de impunere ce depăşesc şi 40%.
Deşi cotele de impozitare sunt mari în statele din vestul Europei, şi deducerile acordate angajaţilor sunt importante, iar impozitul se aplică după ce din venit se scad respectivele deduceri. La capitolul deduceri, intră, de exemplu, tot ce ține de cheltuielile cu educația copiilor, amenajarea locuinței sau tratamente.
Polonia aplică impozitul progresiv, însă nu foloseşte decât trei cote de impozitare. Astfel, cei care încasează, anual, venituri până la 3.091 de zloţi (circa 722 de euro) nu sunt impozitaţi. Pentru veniturile cuprinse între 722 de euro şi aproximativ 20.000 de euro, în echivalent, se achită un impozit de 18%. Persoanele care încasează peste echivalentul a 20.000 de euro, plătesc un impozit de 32%.
Italia este o altă ţară care aplică impozit progresiv, cotele de impunere fiind cuprinse între 23 şi 43%. Astfel, cine realizează venituri anuale sub 15.000 de euro achită un impozit de 23%. În schimb, cei care încasează, anual, venituri între 15.001 şi 28.000 de euro plătesc un impozit fix, de 3.400 de euro, la care se adaugă o cotă de 27% din veniturile care depăşesc 15.000 de euro. După o formulă similară este calculat şi impozitul pentru următoarele trepte de venit. Astfel, cotele de impozitare sunt de 38%, pentru venituri peste 28.000 de euro şi de 41%, pentru venituri de peste 55.000 de euro, ajungându-se la o cotă de 43%, pentru sume anuale care sunt mai mari de 75.000 de euro.
Spania are o formă progresivă de impozitare. În această ţară, în care se află una dintre cele mai numeroase comunităţi de români, cota minimă este de 19%, şi se aplică celor care încasează, în decursul unui an, venituri de până la 12.450 de euro. Cei care depăşesc această sumă plătesc impozit de 24%, 30% sau 37%, în funcţie de venitul pe care îl realizează într-un an. Cel mai mare impozit, de 45%, este achitat de cei care în decursul unui an obţin venituri de peste 60.000 de euro. Impozitul se aplică însă după ce se acordă deduceri personale care variază în funcţie de numărul de copii pe care persoana în cauză îi are în întreţinere, dar şi în funcţie de vârsta persoanei impozabile.
Germania nu impozitează persoanele celibatare care realizează mai puţin de 7.664 de euro anual. Dacă e vorba de un cuplu, atunci suma creşte la 15.329 de euro. Pentru veniturile care depăşesc aceste sume, cotele de impozit aplicate de statul german sunt de 15%, 42% şi 45%. Pe lângă deducerea acordată pentru copiii aflaţi în întreţinere, salariaţii germani pot deduce şi cheltuielile pe care le fac cu transportul, pentru a ajunge la serviciu, şi chiar donaţiile. Însă, pe lângă impozitul pe venit, germanii plătesc şi o taxă de solidaritate şi o taxă pentru biserica de care aparţin, aceasta din urmă fiind însă deductibilă integral.
