Unii doctori s-au crezut semizei în faţa virusului SARS–CoV-2: „La început, nimeni nu ştia nimic!"
După Spitalul Judeţean din Suceava, epicentrul îmbolnăvirilor cu noul coronavirus din România, Spitalul Judeţean “Mavromati” din Botoşani a fost un puternic focar COVID - 19. La infectările masive din unitatea medicală ar fi contribuit şi medicii şi asistenţii, care fie n-au luat în seamă virusul ucigaş, fie au ascuns faptul că sunt bolnavi.
Spitalul Judeţean ”Mavromati” din Botoşani, cea mai mare unitate sanitară din judeţul situat în nordul ţării, a devenit, în luna aprilie, o bombă cu SARS-CoV - 2. Nu mai puţin de 200 de cadre medicale de la „Mavromati” au fost depistate pozitiv cu noul coronavirus, iar cinci secţii au fost închise. Unele departamente au fost atât de grav afectate, încât, efectiv, nu mai erau medici care să lucreze.
Doctorul ortoped Radu Malancea, noul manager al Spitalului Judeţean ”Mavromati”, arată că de vină pentru această situaţie ar fi fost şi cadrele medicale, care au subestimat atât boala COVID - 19, cât şi contagiozitatea acesteia. Unii doctori s-ar fi crezut chiar semizei în lupta cu virusul, după cum spune medicul botoşănean.
«Au desconsiderat contagiozitatea»
“Pacientul zero” la Spitalul Judeţean ”Mavromati” a fost o tânără de 27 de ani, infectată cu noul coronavirus, dar care suferea şi de diabet şi care, în cele din urmă, a decedat pe 29 martie. Situaţia în care se află sistemul medical botoşănean este cauzată de un lanţ al deciziilor greşite, dar şi de neglijenţă. Tânăra a fost plimbată până la testare pe trei secţii. Personalul medical nu a avut echipamentul de protecţie adecvat şi nici nu a luat măsurile specifice în astfel de cazuri. Pacienta a fost testată abia după trei zile, aflându-se că rezultatul este pozitiv. În aceste condiţii, medicii şi asistenţii intraţi în contact cu tânăra au devenit carne de tun. După acest episod, o parte a personalului medical nu ar fi avut grijă să stea acasă după contactul cu pacienta.
„La început, nimeni nu ştia nimic, nimeni nu bănuia că vom ajunge în situaţia asta. Cu ruşine, chiar şi cadre medicale nu au crezut chestia asta. Şi, automat, în faza de acum o lună toţi au luat în uşor contagiozitatea virusului. Au desconsiderat contagiozitatea şi atunci s-a ajuns la o contaminare între cadrele medicale”, explică medicul Radu Malancea. Mai mult, la nivelul întregului judeţ Botoşani, în jur de 70% dintre dosarele penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor au fost făcute pe numele medicilor şi asistenţilor! De altfel, a făcut vâlvă un filmuleţ în care asistenţi medicali de la spitalul din Dorohoi s-au distrat dansând şi cântând, alături de pacienţi, la Secţia de Boli Infecţioase.
Suceava, un lung șir al erorilor
Spitalul Județean de Urgență din Suceava a fost punctul cel mai fierbinte al pandemiei cu coronavirus în România. Pe 23 martie, unitatea medicală era deja un focar de infecție, din cauza numărului mare de pacienți. În acea zi fatidică s-a produs una dintre cele mai grave greșeli din lungul șir de erori - tot personalul medical a fost chemat la lucru de Alexandru Macovei, directorul medical al instituției, arată hotnews.ro. Medici, asistente, infirmiere au fost amenințați cu un ordin de ministru care nu exista și li s-a cerut să se prezinte la spital, chiar dacă se aflau în izolare sau dacă erau confirmați cu coronavirus. În curtea spitalului, angajații au stat îngrămădiți pentru a fi testați. Rezultatul: 181 de cadre medicale au fost infectate cu coronavirus - 43 medici, 70 asistente, 20 infirmiere, 7 îngrijitoare, 41 de membri ai personalului auxiliar. Conducerea spitalului a fost destituită, iar situația a fost redresată prin interimatul asigurat de medici militari.
