Zborurile din România - record absolut. Bucureștiul pe locul trei, după Istanbul și Sharm el-Sheikh
În timp ce marile puteri vest-europene se confruntă cu un declin, coridorul balcanic devine principala rută de tranzit a continentului, iar România înregistrează un record absolut în ce privește numărul de zboruri zilnice controlate.
Creșterea record a zborurilor rezultă dintr-o combinație puternică de factori: redresarea rapidă a turismului post-pandemie în sud-estul Europei și, esențial, schimbarea radicală a rutelor aeriene provocată de războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu. Avioanele evită zonele de conflict, direcționând traficul prin coridorul balcanic. Spațiul aerian românesc devine astfel un nod vital, atât pentru plecări, sosiri, cât și pentru survoluri.
România, lider regional la trafic aerian
La sfârșitul lunii august 2025, România a stabilit un record absolut la numărul zilnic de zboruri controlate, alăturându-se unui grup restrâns de țări ca Bulgaria, Slovenia și Austria, potrivit Eurocontrol.
În timp ce marile hub-uri europene înregistrează scăderi, coridorul balcanic se transformă într-o autostradă aeriană supraaglomerată.
Vârful de trafic nu este doar un succes tehnic; el arată schimbările din turism și geopolitică. Redresarea rapidă a turismului în sud-estul Europei, combinată cu rerutarea zborurilor din cauza războiului din Ucraina și tensiunilor din Orientul Mijlociu, a mutat fluxurile aeriene către România.
Creșterea traficului nu se limitează la plecări și sosiri. Survolurile spațiului aerian românesc au explodat, ceea ce arată că România a preluat o mare parte din rutele care anterior traversau estul Europei sau zona Mării Negre.
ROMATSA a reușit să gestioneze acest volum record, demonstrând capacitatea tehnică a țării de a susține un nod de tranzit vital pentru Europa.
România, nod de tranzit
În timp ce România și vecinii din Sud-Est ating niveluri istorice, Vestul Europei continuă să scadă.
Germania, Regatul Unit și Olanda, care erau lideri înainte de 2019, nu și-au revenit.
Factorii principali ai declinului includ indisponibilitatea spațiului aerian rusesc și belarus, reducerea zborurilor interne din motive ecologice și taxele de plecare implementate de mai guvernele din Marea Britanie, Germania și Suedia.
În esență, Nordul plătește „taxa verde”, în timp ce Sud-Estul gestionează „taxa geopolitică” a conflictelor.
Tendința se reflectă și în preferințele pasagerilor. Cele mai populare destinații rămân
1. Istanbul,
2. Sharm el-Sheikh,
3. București
4. Antalya.
România s-a afirmat ca un nod de tranzit esențial: recordul înregistrat include plecări, sosiri și, mai ales, survoluri, semnal clar că spațiul aerian românesc preia o parte semnificativă din traficul care altădată traversa rutele estice sau zona Mării Negre.
Gestionarea acestui flux record a pus presiune asupra ROMATSA, însă a demonstrat fără echivoc capacitatea tehnică a țării de a coordona un tranzit aerian vital. Spre deosebire de Grecia, care a atins vârful traficului încă din 2024, țările din sud-est și sud-vest au atins nivelurile maxime abia în 2025, consolidând România drept un punct central al aerului european.
Clasamentul complet:
Cele mai mari creșteri de pasageri au fost înregistrate pe destinațiile:
Istanbul – 14.639
Sharm el-Sheikh – 14.006
București – 10.297
Antalya – 7.474
Paris – 7.277
Barcelona – 7.114
Larnaca – 6.997
Bruxelles – 6.002
Londra – 4.898
Milano – 4.857
Berlin – 4.661
Erevan – 4.424
Bologna – 4.008
Dubai – 3.991
Praga – 3.163
Lisabona – 2.923
Heraklion – 2.751
Baku – 2.637
