Zeci de percheziții atât în România, cât și la Monaco, în Dosarul Nordis. Prima reacție a Laurei Vicol. Fiica lui Traian Băsescu, printre cei vizați

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata și Terorism (DIICOT) desfășoară, luni, o amplă operațiune care include 65 de percheziții domiciliare atât în România, cât și în Principatul Monaco.

Printre cei vizați se numără și notarul Ioana Băsescu, fiica lui Traian Băsescu, dar și Andreea Cosma, fost deputat și fiica fostului președinte al CJ Prahova, Mircea Cosma, potrivit mai multor surse.

Perchezițiile la Ioana Băsescu au loc la biroul notarial al acesteia, iar procurorii ridică documente.

Ancheta vizează un dosar complex ce implică zeci de persoane fizice și juridice acuzate de implicare în activități infracționale de amploare, printre care delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

Potrivit unor surse judiciare citate de Mediafax, este vorba despre cazul Nordis, companie de renume în domeniul imobiliar din România, al cărei activitate este acum sub lupa autorităților.

Vladimir Ciorbă, patronul Nordis, este unul dintre principalii vizați în acest dosar, iar soția sa, Laura Vicol, a reacționat prompt la vestea perchezițiilor.

„A început spectacolul”, a scris Laura Vicol, pe pagina sa de Facebook, luni dimineața, sugerând că vede acțiunea procurorilor ca pe o manifestare mediatică menită să atragă atenția publicului.

Comentariul ei vine în contextul în care ancheta DIICOT capătă o amploare semnificativă, implicând 63 de locații din București și mai multe județe din România (Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița-Năsăud, Prahova), dar și două locații din Monaco.

Detalii din ancheta DIICOT

Conform comunicatului de presă emis de DIICOT, investigațiile desfășurate până în prezent indică faptul că, începând cu anul 2018, trei suspecți principali ar fi inițiat și constituit un grup infracțional organizat structurat pe trei paliere. Acest grup ar fi dezvoltat un mecanism infracțional complex, utilizând mai multe societăți comerciale pentru a promova proiecte imobiliare fictive.

Prin acest mecanism, s-ar fi colectat sume importante de bani de la clienți sub pretextul avansurilor pentru apartamente, parcări sau mobilier, care ulterior ar fi fost delapidate. Se estimează că, în perioada 2019-2024, au fost încasate peste 957.000.000 de lei (aproximativ 195 milioane de euro), din care 346.000.000 de lei și 2.400.000 de euro ar fi fost deturnați către membri ai grupării infracționale.

Banii ar fi fost transferați printr-o rețea de firme controlate de suspecți, folosindu-se de documente justificative false care să dea aparența legalității tranzacțiilor. De asemenea, anchetatorii susțin că o parte din fonduri ar fi fost externalizate prin contracte fictive de prestări servicii sau achiziții de bunuri.

Manopere frauduloase și prejudicii majore

Investigațiile au mai relevat că gruparea ar fi recurs la diverse metode frauduloase pentru a înșela clienții. Printre acestea se numără:

• Prezentarea de informații false privind stadiul lucrărilor la proiectele imobiliare;
• Amânarea nejustificată a semnării contractelor finale;
• Vânzarea acelorași imobile către mai multe persoane;
• Introducerea de clauze abuzive în contracte;
• Obstrucționarea accesului clienților la șantiere pentru a verifica progresul lucrărilor.

Aceste acțiuni ar fi produs pagube materiale semnificative clienților și bugetului de stat, fiind vorba de milioane de euro pierduți prin diverse scheme de fraudare.